Consiliul Tineretului din România, federația reprezentativă a tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret din România, la nivel național și internațional, își exprimă consternarea cu privire la conținutul și modul în care a fost livrat proiectul de buget al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: o propunere de finanțare deficitară a componentei de tineret din România, una dintre cele mai scăzute din ultimii ani, care a fost publicată și pusă în dezbatere publică duminica trecută, dis-de-dimineață, fiind aprobată de către Guvern, urmând ca zilele acestea să fie supusă aprobării Parlamentului.  

Minister nou, aceleași probleme de finanțare a tineretului

Cu toate că tineretul s-a desprins de la fostul Minister al Tineretului și Sportului, care, după cum am punctat de mai multe ori, părea să fie în practică doar Ministerul Sportului, inclusiv în ceea ce privea bugetul pentru tineret, iar prin includerea acestui sector în responsabilitățile Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES) preconizam că tinerii români nu vor mai fi la fel de neglijați de către Guvernul României ca în trecut. Observăm astfel, printr-o analiză sumară a proiectului de buget alocat MFTES, că subfinanțarea componentei de tineret rezistă reorganizării instituționale, bugetul care se propune a fi alocat pentru programele de tineret  fiind cel mai mic din ultimii 5 ani.

Anul 2022 a fost declarat, la nivel european, ca fiind Anul European al Tineretului, însă, cum am putea să consacrăm acest an cum se cuvine fără un buget adecvat alocat de către Guvern programelor destinate tinerilor?

Strategia Europeană de Tineret 2019-2027 prevede 11 obiective dezvoltate împreună cu tinerii, printr-un proces amplu de dialog. Aceste obiective au fost preluate de inițiatorii Rezoluției Tinerilor din România 2020-2027 și adaptate la contextul național. Anul European al Tineretului ne propune un efort susținut al Uniunii Europene, statelor membre, autorităților regionale și locale „în vederea onorării, sprijinirii și implicării tinerilor într-o perspectivă post-pandemie” și are ca obiectiv „încurajarea tuturor tinerilor (…) să devină cetățeni activi și implicați, precum și actori ai schimbării, inclusiv prin eforturi suplimentare de consolidare a capacității”. În viziunea CTR, acest lucru include bugetul Guvernului, care ar trebui dezvoltat împreună cu tineri și pentru tineri.

Numai printr-o alocare bugetară adecvată ne putem asuma că susținem cu adevărat tinerii din România, dezvoltarea lor armonioasă și implicarea lor.

O cronologie a modificărilor suferite de bugetul pentru tineret din ultimii cinci ani, inclusiv o interpretare a proiectului de buget pentru tineret 2022 al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pot fi regăsite în cele ce urmează: 

An	2018	2019	2020	2021	2022(propuneri)	lei/tânăr 2022*
Program de susținere a acțiunilor de tineret	7.570.000	4.891.000	8.890.000	9.800.000	4.800.000	0.99
Program de centre de tineret	800.000	500.000	1.250.000	500.000	600.000	0.12
Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii și programe pentru tineri, în special studenți	9.150.000	4.400.000	3.000.000	2.400.000	2.400.000	0.49
Program de cercetare socială în domeniul tineretului	130.000	150.000	400.000	200.000	200.000	0.04
Program de tabere	–	–	–	–	2.800.000	–
Total componentă programe de tineret	17.650.000	9.941.000	13.540.000	12.900.000	10.800.000	2.22
PIB	949.600.000	1.040.800.000	1.129.200.000	1.116.800.000	1.317.267.000 (estimare; sursă)
% Tineret din PIB	0.01%	0,01%	0,01%	0.01%	0,008%

* sume calculate în funcție de numărul de tineri rezidenți în România în anul 2021, 4.845.840. 

** sume exprimate în mii lei 

1. Programul de susținere a acțiunilor de tineret

Propunerea de buget pentru susținerea acțiunilor de tineret este de doar 4.800.000 de lei, cea mai mică sumă din ultimii cinci ani și mai puțin de jumătate din cea alocată anul acesta, mai puțin de un leu per tânăr rezident în România. 

Din această sumă ar trebui să fie finanțate concursurile de proiecte de tineret, proiectele pentru tineret ale noilor direcții județene pentru familie și tineret, ale administrațiilor publice locale și, nu în ultimul rând, a structurilor de și pentru tineret. Însă, oare ce fel de proiecte pentru tineret ar putea fi dezvoltate cu mai puțin de un leu/beneficiar?  

Acțiunile de tineret primesc cea mai mică finanțare din ultimii cinci ani, în contextul Anului European al Tineretului, al deciziei Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind Anul European al Tineretului 2022, al reorganizării ministeriale și al declinului demografic al tinerilor din România, al căror număr s-a redus cu o treime din anul 2003 și până în prezent. 

2. Programul de centre de tineret

Centrele de tineret ar trebui să fie niște spații puse la dispoziția tinerilor și amenajate exclusiv pentru și în concordanță cu nevoile acestora, unde să se poată desfășura diverse activități, de la cele recreaționale, până la cele care să ajute la dezvoltarea personală și profesională a tinerilor. Însă, la aproape 15 ani de la intrarea în vigoare a legii 333/2006, care reglementa înființarea unui centru de tineret în fiecare municipiu reședință de județ din România, încă există o multitudine de județe unde un centru de tineret este ori de negăsit, ori nu este amenajat și nu își desfășoară activitatea conform unor standarde minime de calitate impuse de metodologia adoptată în acest sens. 

Remarcăm, într-adevăr, o creștere timidă de 100.000 de lei față de anul acesta, bugetul propus pentru anul 2022 fiind de 600.000 de lei. Totuși, presupunând prin absurd că în fiecare județ al țării (plus municipiul București) ar exista câte un centru de tineret, această sumă ar reprezenta câte 1.190 de lei/centru de tineret/lună. Având în vedere complexitatea activităților care ar trebui să fie desfășurate în centrele de tineret, atât de către organisme guvernamentale, cât și de către organizații neguvernamentale, aceasta este o sumă infimă, aberantă pentru nevoile tinerilor români. 

3. Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii și programe pentru tineri, în special studenți

Aproximativ 50 de bani își dorește să ofere Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pentru dezvoltarea și sprijinirea unui tânăr. Bugetul propus pentru dezvoltarea de servicii și programe pentru tineri este de 2.400.000 de lei, cel mai mic din ultimii ani, identic cu cel de anul acesta.

Tinerii au nevoie de măsuri și programe care să îi sprijine pe tot parcursul acestora, de la alegerea unui liceu a unui tânăr de 14 ani, până la efortul pe care îl face un proaspăt absolvent al unei facultăți să își găsească un loc de muncă în domeniul studiat. Pe lângă această dezvoltare profesională, mulți tineri își doresc și formarea unei familii. Tinerii trebuie sprijiniți și în această decizie, în special dacă ne dorim reducerea declinului demografic, despre care se tot discută. Este necesar, de asemenea, ca tinerii să fie sprijiniți și în găsirea unei locuințe – o bună parte dintre tineri aleg să locuiască în continuare în casa părintească din cauza nesiguranței financiare pe care le-o insuflă mutarea. Acestea sunt doar câteva dintre necesitățile de bază ale unui tânăr, deci, cum s-ar presupune ca 50 de bani să fie suficienți pentru satisfacerea acestor nevoi? 

4. Programul de cercetare socială în domeniul tineretului

Politicile, programele și măsurile pentru tineret nu pot fi dezvoltate fără cunoașterea problemelor, nevoilor și dorințelor acestora, dacă se dorește ca toate aceste demersuri să producă un impact pozitiv real în comunitatea de tineri din România. Pentru ameliorarea problemelor tinerilor din România, în special a celor cauzate de contextul pandemic (despre care vorbim în detaliu în această analiză, unde am propus inclusiv un plan de măsuri pentru rezolvarea acestora), care necesită să fie tratate cu celeritate, este imperios să se realizeze o analiză atentă înaintea demarării demersurilor, pentru a afla care sunt, de fapt, cauzele declanșatoare ale problemei și care este opinia tinerilor cu privire la subiect, pentru ca acele acțiuni să fie, într-adevăr, adecvate pentru ceea ce își propun. 

Toate acestea nu pot fi realizate cu doar 200.000 de lei, mai ales în contextul în care ne confruntăm cu situații și probleme noi, care nu sunt îndeajuns de cercetate încă. 

5. Programul de tabere 

Taberele studențești au scopul de a încuraja performanța acestora și de a-i motiva pentru obținerea unor rezultate academice mai bune, deoarece prin eforturile lor, studenții pot obține locuri gratuite la aceste activități. În proiectul de buget, se propune ca 5.000 de studenți să beneficieze de aceste tabere. Printr-o alocare bugetară de 2.800.000 de lei, fiecărui beneficiar al acestor tabere îi revin doar 560 de lei, o sumă minusculă pentru asigurarea nevoilor acestuia pe parcursul celor câteva zile de activități și, nu în ultimul rând pentru livrarea unui program calitativ. 

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, federația reprezentativă a studenților din România, lansează anual un raport privind modul de implementare a acestui program, iar raportul corespunzător anului 2021 poate fi consultat aici. 

6. Despre bugetul alocat programelor, cercetărilor și măsurilor pentru tineret 

Adunând sumele care se doresc a fi alocate tuturor acestor domenii-cheie pentru tineret în anul 2022, obținem un total de 10.800.000 de lei, care ar trebui să fie suficienți pentru implementarea de programe, măsuri de sprijin, cercetare ș.a.m.d. în interesul a 4.845.840 de tineri rezidenți în România, ceea ce înseamnă că fiecare tânăr primește din partea statului 2,22 lei, cu 0,54 lei mai puțin decât anul acesta. 

Această involuție a bugetului alocat pentru tineret este inacceptabilă, în contextul loviturilor pe care pandemia le-a tot livrat mai ales tinerilor, emigrației în continuă creștere, declinului demografic, Anului European al Tineretului și tuturor celorlalte probleme care reprezintă o constantă în viața tinerilor români și pe care le-am reclamat deja în trecut. 

Aruncând o scurtă privire asupra proiectelor de buget ale celorlalte instituții guvernamentale, observăm o tendință generală de creștere față de anul curent, în timp ce finanțarea programelor, măsurilor și cercetărilor pentru tineri scade cu 16,28% față de cea de anul acesta (12.900.000 lei).  

Deși tinerii (persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani, conform legii 350/2006) reprezintă un sfert din populația rezidentă a României, o bună parte din populația activă și acea categorie de cetățeni care nu peste foarte mult timp vor ajunge la conducerea statului, aceștia primesc, conform proiectului de buget al MFTES, cea mai mică parte a bugetului de stat. Dacă în declarațiile de presă, tuturor politicienilor le este foarte facil să proclame tinerii ca fiind ,,viitorul”, atunci ar trebui să păstreze aceeași atitudine și în momentul când vine vorba de demersurile, facilitățile și fondurile pe care le aloca pentru aceștia. O generație puternica nu poate fi construită fără anumite eforturi, inclusiv financiare, astfel, așteptările acestora de la comunitatea de tineri ar trebui să fie direct proporționale cu beneficiile pe care le oferă.   

„Credem în continuare că tinerii din România merită o atenție sporită din partea Guvernului, în special pe componentele care au legătură cu programele destinate acestora. Tinerii au nevoie de consiliere vocațională, profesională și emoțională, de implicare în proiecte care să-i apropie mai mult de comunitatea din care fac parte, să ia parte la deciziile care îi privesc, astfel că rolul statului este vital prin punerea la dispoziție a unor finanțări care să satisfacă toate aceste nevoi, într-un context pandemic care ne-a schimbat stilul de viață și modul în care privim către locurile de muncă pe care ni le dorim, modul în care dorim să ne realizăm o familie, dar și pentru a rămâne în societatea românească pentru a prospera pe toate planurile.” declară Gabriel Carnariu, președintele CTR.