„România tânără. România prosperă.”: propuneri pentru viitorul tinerilor post COVID-19

Consiliul Tineretului din România (CTR) atrage atenția asupra necesității unei abordări sistematice cu privire la tineri din partea Guvernului României. Precaritatea vieții acestora poate conduce la consecințe grave la nivel național pe termen mediu și lung, mai ales în contextul în care ne confruntăm cu grave probleme de ordin demografic.

În contextul actualei situații epidemiologice provocate de pandemia produsă de infecția cu virusul SARS-CoV-2, o mare parte din principalele probleme deja cunoscute ale tinerilor se prezintă într-o formă acutizată, ce nu mai poate suferi o continuă amânare. 

Pandemia de COVID-19 a determinat schimbări radicale în întreaga societate, ce se resimt atât în viața cotidiană, cât și în diferite sectoare de activitate. Astfel, temerile și nevoile tinerilor solicită în acest moment o atenție deosebită pentru o soluționare cât mai rapidă.

În prezent, este cert faptul că nesiguranța, incertitudinea și imprevizibilitatea sunt coordonate constante în viața tinerilor, accentuate de contextul epidemiologic în care ne aflăm. Acesta a creat o criză economică generală, ce a afectat și sectorul non-guvernamental de tineret din România, prin apariția unor blocaje financiare ce trebuie remediate. 

Importanți finanțatori și contribuitori ai societății civile s-au confruntat la rândul lor cu probleme de ordin financiar, fapt ce a determinat suspendarea, încetarea sau diminuarea sponsorizărilor și a perspectivelor viitoare de a obține fonduri din mediul privat. În plus, sursele de finanțare și parteneriate publice, atât la nivel local, cât național, au fost, în marea lor majoritate, stopate.

Planul Național de Investiții și Relansare Economică, publicat de Guvernul României pe 1 iulie 2020, cuprinde multiple măsuri pe care le considerăm cu adevărat oportune în atingerea obiectivului comun al sprijinirii tinerilor în fața consecințelor apărute în urma epidemiei globale. Deși documentul relevă câteva idei ce se concentrează în jurul sectorului de tineret, putem aprecia, din păcate, că acestea nu sunt, însă, suficiente. Majoritatea inițiativelor cuprinse în acest plan, deși benefice, fie au un efect colateral asupra tinerilor, fie au impact asupra acestora doar în condițiile în care în categoria beneficiarilor vizați ai măsurilor se înscriu și tineri.

Pe lângă soluțiile ce exercită un efect individual, atragem atenția asupra importanței implementării unui set omogen de măsuri care să fie mulat pe un spectru de necesități multiple și variate ale tinerilor, conforme cu realitatea actuală. În acest sens, considerăm absolut necesară introducerea unor măsuri suplimentare de sprijinire atât a organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret, pentru a traversa dificultățile generate de pandemie și pentru a-și putea desfășura activitatea corespunzător și în perioada următoare, cât și a constituirii unor noi spații dedicate tuturor tinerilor. 

În acest sens, Consiliul Tineretului din România propune un plan de măsuri – „România tânără. România prosperă.” pentru sprijinirea tinerilor din România după criza provocată de pandemia de COVID-19. Acesta poate fi concentrat în următoarele zece puncte:

1.       (Re)integrare pe piața muncii. Este momentul ca tinerii să dobândească noi competențe, în special transversale.

1.1.  Regândirea modului prin care se realizează cursurile de formare profesională a adulților cu vârsta de până în 35 de ani, prin integrarea suplimentară a angajatorilor în acest proces.

1.2.  Modificarea arhitecturii Programului guvernamental „Investește în tine” pentru a crește suma posibilă care ar putea fi accesată de tineri, respectiv pentru a fi mai accesibil și a acoperi mai multe categorii de nevoi personale ale tinerilor.

1.3.  Operaționalizarea în cadrul instituțiilor de învățământ superior a învățământului terțiar non-universitar, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

2.   Digitalizare pe bune. Procesul educațional trebuie să conțină o componentă semnificativă dedicată competențelor de tip IT&C.

2.1. Demararea unor cursuri de formare continuă a cadrelor didactice, prin intermediul filialelor Casei Corpului Didactic din țară, în vederea dezvoltării și acumulării unor noi competențe în domeniu TIC.

2.2. Creșterea ponderii de ore alocate disciplinelor din domeniul Tehnologiei Informației și Comunicării în planurile-cadru de învățământ.

2.3. Integrarea în cadrul programelor școlare, în cadrul disciplinelor și la momentul de timp potrivit, a unor competențe specifice achiziționate de elevi prin intermediul unor procese de învățare care presupun elemente de TIC.

3.   Niciun tânăr nu rămâne pe dinafară. Toți elevii și studenții din România trebuie să poată accesa resursele educaționale online prin intermediul unor dispozitive electronice.

3.1.  Creșterea plafonului de venit net maxim lunar mediu/membru de familie de la 250 lei la 50% din valoarea salariului de bază minim brut la nivel național, de la data de 1 ianuarie 2020 (2.230 de lei), în conformitate cu prevederile legale care statuează indexarea anuală acestui plafon cu indicele de creștere a prețurilor de consum.

3.2.  Indexarea sumei acordate în bonuri valorice pentru achiziționarea sistemelor desktop/laptopurilor/notebook-urilor cu indicele de creștere a prețurilor de consum, de la 200 euro la 445 de euro, astfel încât elevii și studenții să își poată achiziționa calculatoare performante.

3.3.  Scăderea numărului necesar de credite promovate, de la 45 la 30, pentru a putea lărgi baza teoretică de aplicanți și a sprijini și studenți cu situație academică mai puțin bună, însă care se confruntă cu probleme financiare și nu își permit achiziționarea unui calculator.

3.4.  Creșterea limitei de vârstă de la 26 la 35 de ani în acord cu Legea tinerilor nr. 350/2006 și mecanismul de acordare a burselor sociale care vizează studenții proveniți din medii socio-economicesocioeconomice defavorizate cu vârsta până la 35 de ani.

3.5.  Introducerea a cel puțin unui student reprezentant al organizațiilor studențești/federațiilor studențești naționale în comisiile de stabilire a eligibilității candidaților/comisiei de contestație la nivel național.

4.   Stimulente pentru angajatori. Absorbția forței de muncă trebuie sprijinită prin acordarea unor stimulente suplimentare angajatorilor.

4.1.  Extinderea facilității acordate agenților economici de a sprijini plata a 50% din salariul de bază al angajatului dar nu mai mult de 2500 de lei atunci când angajează persoane din anumite categorii printre care și tineri.

4.2.  Adoptarea unui mecanism de sprijin pentru revenirea în activitate firmelor a căror activitate a fost afectată de pandemie și care generează un program redus de muncă.

4.3.  Sprijinirea activității operatorilor economici care angajează tineri în vederea desfășurării activității curente prin facilitarea accesului la creditare, în cazul în care aceasta este necesară în vederea susținerii activității de bază.

5.       Solidaritate pentru viitor. Adoptarea sau prelungirea unor măsuri de sprijin social al tinerilor.

5.1.  Actualizarea criteriilor pentru accesarea măsurilor de protecție socială acordată tinerilor aflați în perioada de studii (ex. burse sociale) în acord cu problemele specifice acestei perioade (ex. părinți/tutori intrați în șomaj tehnic, părinți/tutori decedați).

5.2.  Accesul la un pachet de bază în ceea ce privește asigurările de sănătate pentru toți tinerii din România pentru o perioada limitata de timp (ex. 6-12 luni), indiferent dacă se plătește CAS sau nu.

5.3.  Prelungirea indemnizațiilor de șomaj sau a oricăror altor forme de sprijin social pentru o perioadă de până la 6 luni.

5.4.  Acordarea cu celeritate a indemnizațiilor de șomaj pentru absolvenții oricărei forme de învățământ care nu reușesc să își găsească un loc de muncă.

6.       Cu gândul la noile generații. Sprijinirea tinerelor familii, care să favorizeze o creștere demografică sustenabilă.

6.1.  Adoptarea unor măsuri care să sprijine întemeierea unor tinere familii prin acordarea unor stimulente financiare suplimentare, respectiv a unor deduceri fiscale.

6.2.  Sprijinirea natalității prin adoptarea unor măsuri care să vină în ajutorul creșterii și întreținerii noilor născuți.

6.3.  Acordarea de asistență suplimentară, inclusiv de ordin medical tinerelor mame, în special a celor minore, pentru a oferi șansa dezvoltării optime a noilor născuți.

6.4.  Adoptarea unor deduceri fiscale pentru tinerii care aleg să se stabilească în comunitatea de proveniență după o perioadă de x ani petrecută în altă localitate.

7.       Șansa la o locuință. Sprijinirea tinerilor printr-o creditare flexibilă, în vederea achiziționării unui imobil, precum și coordonarea agențiilor de resort în vederea creșterii numărului de locuințe de tip social construite.

7.1.  Modificarea arhitecturii Programului guvernamental „Prima Casa” pentru a crește atractivitatea acestuia în raport cu tinerii (plafon, condiții speciale pentru categorii mai tinere de vârstă, condiții mai ușoare de accesare).

7.2.  Revitalizarea activității Agenției Naționale pentru Locuințe și demararea construcției de locuințe sociale la nivelul întregii țări.

7.3.  Acordarea de facilități operatorilor economici care construiesc case destinate tinerilor, respectiv tinerilor care își construiesc propria locuință.

8.       Inovație, coeziune și performanță: tinerii antreprenori. Acordarea unor stimulente și facilități tinerilor în vederea începerii unor noi afaceri. Sprijinirea economiei circulare și a antreprenoriatului social.

8.1.  Sprijinirea activităților care presupun antreprenoriat social și economie circulară îndeosebi în comunitățile afectate de pandemie (număr semnificativ de persoane întoarse acasă, de șomeri apăruți etc.)

9.       Un sector de tineret puternic. Măsuri de sprijinire a organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret pentru a traversa dificultățile generate de pandemie. Sprijinirea constituirii unor noi spații dedicate tinerilor.

9.1.  Introducerea termenului dar și a mecanismelor necesare granturilor operaționale (care să asigure funcționarea de bază/existența ONG-urilor), prin intermediul liniilor de finanțare ale MTS.

9.2.  Amânarea contribuțiilor fiscale către stat pentru personalul angajat cu o perioadă de minim trei luni, începând cu 15 iunie 2020, în cazul ONGT.

9.3.  Scutirea de la plata impozitului pe salariu pentru angajații ONG-urilor care își plătesc taxele la timp până la finalul anului.

9.4.  Derularea Concursului Național de Proiecte de Tineret/Studențești, de către MTS, prin modificare priorităților în raport cu noile realități socio-economice și restricțiile provocate de pandemia de COVID-19.

9.5.  Deschiderea unor spații destinate tinerilor, în care să poată funcționa centre de tineret, a căror activitate să fie susținută de personal calificat angajat. Acestea sunt obligatorii în vederea creării unor contexte de dezvoltare pentru tineri.

10.  Un mai mare accent pe sănătatea mintală. Este necesară prevenirea oricăror efecte potențial negative în planul sănătății mintale cauzate în mod deosebit de restricțiile impuse pe fondul pandemiei, precum și alte probleme.

10.1.                        Elaborarea de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și de Centrului Național de Evaluarea și Promovare a Stării de Sănătate (CNEPSS) a unui set de recomandări și măsuri privitoare la identificarea și combaterea cauzelor care pot afecta sănătatea mintală, pe fondul situației provocate de pandemia de COVID-19.

 

10.2.                       Realizarea unor campanii de informare a tinerilor, cu sprijinul sectorului non-guvernamental de resort, în vederea creșterii gradului de conștientizare privitor la acest pericol.

 

10.3.                       Îmbunătățirea rețelei de asistență psihologică din instituţiile de învățământ preuniversitar, dar și universitar, în vederea adoptării unei atitudini preventive cu privire la acest flagel.