Poziția Consiliului Tineretului din România cu privire la proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii nr.146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, cu modificările și completările ulterioare

Consiliul Tineretului din România (CTR) regretă modul în care Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) a înțeles să inițieze legiferarea regimului juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, respectiv a regulamentului prin care se pune în aplicare Legea nr. 146/2002 cu modificările aduse de OUG nr. 166/2002. Faptul că un astfel de act să fie pus în dezbatere într-un context dificil, precum cel din prezent, în care România, ca multe alte state de altfel, este afectată de pandemia COVID-19, denotă completă iresponsabilitate.

Ulterior publicării proiectului de Hotărâre de Guvern, CTR a realizat o consultare internă amplă, solicitând poziția fundațiilor județene de tineret și a municipiului București pe această temă. De altfel, Adunarea Generală a Consiliului Tineretului din România a adoptat o poziție încă din toamna anului 2017 pe această temă, militând constant pentru îmbunătățirea cadrului legislativ ce vizează fundațiile pentru tineret.

Reglementarea funcționării acestor fundații județene este imperios necesară, însă doar după modificarea Legii nr. 146/2002. Faptul că MTS dorește reglementarea unui cadru legislativ adoptat în urmă cu aproape două decenii arată lipsa de viziune a responsabililor de domeniul tineret. MTS trebuie să retragă proiectul și să amâne dezbaterea pe acest subiect, până la ameliorarea crizei, când ar trebui intervenit asupra Legii nr. 146/2002.

Consiliul Tineretului din România consideră că actul normativ care trebuie modificat este, în fapt, Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București. În acest sens, CTR propune un număr de 32 de modificări, care vizează:

  • Restructurarea fundațiilor județene pentru tineret și a municipiul București, prin reintroducerea Adunării generale (denumită Adunarea reprezentanților), precum și introducerea unui Birou executiv.
  • Adunarea reprezentanților ar urma să fie constituită, în cazul în care este posibil, din două treimi organizații neguvernamentale de tineret, respectiv o treime organizații neguvernamentale pentru tineret.
  • Evitarea politizării acestor structuri prin scăderea numărului de reprezentanți din partea autorităților publice locale. Responsabilizarea acestora prin acordarea dreptului de vot doar în cazul în care au contribuit cu 25% din totalul cheltuielilor fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București.
  • Introducerea unor cote de gen și a unor reprezentanți din partea categoriilor socio-economice defavorizate în Consiliul de administrație.
  • Consiliul de administrație al unei fundații pentru tineret ar urma să fie constituit în proporție de două treimi din tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Două din trei funcții cheie (președinte, vicepreședinte sau secretar), ar urma să fie deținute de tineri.
  • Adăugarea unor prevederi care să facă imposibilă înstrăinarea patrimoniului acestor fundații, respectiv închirierea abuzivă.
  • Utilizarea spațiilor deținute de aceste fundații, pentru activități de/pentru tineret.

Modificările propuse de Consiliul Tineretului din România pot fi parcurse în Anexa nr. 1 – Propunerile Consiliului Tineretului din România privitoare la schimbarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București.

Pe lângă motivele expuse mai sus, considerăm că este necesară retragerea imediată a proiectului de Hotărâre de Guvern, din următoarele motive:

  • Pentru tineri, fără tineri. Nu este transparent ca aceste decizii să fie luate în condițiile specifice stării de urgență în care Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis suspendarea cursurilor din învățământul universitar și preuniversitar. Orice măsuri luate pentru tineri, în absența lor, este viciată din start. Chiar dacă perioada în care proiectul este supus dezbaterii a fost prelungită până în 30 aprilie 2020 (în urma solicitărilor venite din partea Consiliului Tineretului din România și a Fundației Județene pentru Tineret Dâmbovița), acest lucru este insuficient, fiind necesară renunțarea la acest demers.
  • Regulamentul propus conduce la politizarea sectorului de tineret. Prin modificările propuse de MTS, conducerea fundațiilor județene pentru tineret şi a municipiului București ar urma să fie preluată de consiliile județene/Consiliul General al Municipiului București, peste noapte. Propunerea MTS presupune ca numirea președinților fundațiilor în cauză să fie realizată de către aceste structuri (CJ/CGMB), profund politizate. O astfel de măsură este extrem de nocivă și ar putea avea repercusiuni negative majore pe viitor, în ceea ce privește sectorul de tineret.
  • Alte restanțe legislative. MTS nu a publicat în transparență decizională proiectul privind Metodologia pentru Concursul național/local de proiecte de tineret și pentru Concursul național de proiecte studențești, act normativ fundamental pentru desfășurarea activităților organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret. De asemenea, modificările la propunerea MTS au fost dezbătute în ședința Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret din 18 februarie 2020. Atragem atenția asupra impactului negativ pe care această tergiversare cauzată de nepublicarea în transparență decizională a proiectului și, apoi, de neadoptare a actului normativ îl vor avea asupra calendarului de concurs și, prin urmare, asupra asociațiilor de și pentru tineret care implementează anual proiecte pentru tinerii din comunitățile în care activează.

Consiliul Tineretului din România a transmis către Ministerul Tineretului și Sportului o adresă înregistrată cu nr. 2582/13.03.2020, privind retragerea proiectului. După discuții purtate cu reprezentanții MTS, s-a convenit ca într-o primă fază, dezbaterea pe acest subiect să se prelungească până pe 30 aprilie 2020.

Facem un apel la celeritate din partea reprezentanților Guvernului României să nu legifereze în domenii importante pentru tineri, în contextul în care țara noastră, alături de majoritatea statelor din lume, se confruntă cu o criză fără precedent. În caz contrar, considerăm că voința decidenților ține de o agendă obscură și nu de interesele celor pe care îi reprezintă, respectiv de voința tinerilor!