Anual, la data de 22 aprilie, sărbătorim Ziua Planetei Pământ. Scopul acesteia este de a marca ziua în care a apărut mișcarea de protejare a mediului și de a sublinia importanța unei planete curate. Consiliul Tineretului din România, federația reprezentativă a tinerilor și organizațiilor de și pentru tineret din România, la nivel național și internațional, reliefează importanța protecției mediului și încurajează acțiunile care ajută la construirea unui viitor sustenabil.

Despre impactul poluării asupra Planetei

Pentru sănătatea umană, poluarea atmosferică este cea mai dăunătoare, cauzând anual 400.000 decese. De cele mai multe ori, acestea sunt cauzate de dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului. Pentru a îmbunătăți calitatea aerului, Uniunea Europeană a impus standarde de calitate în urma cărora s-a observat o scădere a poluării aerului, dar care, la momentul actual, nu este suficientă. 

Studiile realizate de Organizația Mondială a Sănătății arată că aerul din zonele urbane este mai poluat decât în zonele rurale, iar cele mai curate țări din punct de vedere al atmosferei sunt Suedia și Finlanda, la polul opus fiind Bulgaria și Republica Cehă. Aerul poluat cu gaze cu efecte de seră duce la schimbări climatice, care la rândul lor, afectează sănătatea oamenilor, a viețuitoarelor și influențează calitatea alimentelor. 

Conform Eurostat, cele mai multe deșeuri sunt generate de activitățile economice ce țin de construcții și exploatarea minelor și a carierelor, iar cele mai nepoluante activități sunt agricultura, silvicultura și pescuitul. În 2014, statul care a produs cele mai multe deșeuri a fost Bulgaria, urmată de Finlanda, Suedia, Estonia, Luxemburg și România. Cele mai multe dintre acestea au fost deșeuri miniere, ceea ce confirmă faptul că industriile cele mai poluante sunt cele miniere și construcțiile.

Ce măsuri s-au luat împotriva poluării?

În urma sesizării impactului poluării asupra calității vieții și nu numai, atât la nivel național, cât și la nivel european s-au luat o serie de măsuri pentru protecția mediului. O parte dintre aceste măsuri sunt: Pactul verde european, Planul Național de Redresare și Reziliență, Directive privind răspunderea pentru mediul înconjurător etc.

Pactul verde european

Pactul verde european vine în ajutorul luptei împotriva schimbărilor climatice despre care auzim din ce în ce mai multe și ale căror efecte nocive vizează calitatea vieții fiecăruia.

Obiectivele pe care le are în vedere pactul sunt:

• transformarea economiei și a societății
• transport sustenabil
• o revoluție a industriei
• reducerea emisiilor de gaze
• renovarea clădirilor într-o manieră mai ecologică
• natura să fie primul nostru aliat în această luptă
• stimularea acțiunii globale pentru climă

Comisia Europeană vrea ca până în anul 2030 să reducă emisia gazelor cu efect de seră din Uniunea Europeană cu cel puțin 55% în comparație cu nivelurile din 1990, iar până în 2050 se dorește atingerea unei neutralități climatice.

Acțiuni concrete din cadrul pactului vizează următoarele domenii: agricultură, industrie, transport, energie, climă, mediu și oceane, finanțe și dezvoltare regională și cercetare și inovare. Dintre acestea, niște acțiuni notabile sunt:

• Legea europeană a climei, care vizează neutralitatea climatică până în anul 2050, astfel încât țările membre din Uniunea Europeană să nu mai aibă emisii nete de gaze cu efect de seră

• Strategia privind metanul, ce are ca scop reducerea emisiilor de metan (al doilea cel mai important gaz cu efect de seră ce contribuie la încălzirea globală)

• Proiectul „Connecting Europe Express”, urmărește ridicarea gradului de conștientizare cu privire la importanța infrastructurii prin exemplificarea beneficiilor transportului feroviar în cadrul unei călătorii prin Europa 

• Next GenerationEU este un program ce unește tinerii cu Uniunea Europeană prin crearea unei serii de evenimente axate pe o Uniune verde, digitală, sănătoasă, puternică și egalitară

Beneficiile pactului verde european țintesc spre îmbunătățirea sănătății și bunăstării europenilor. Aerul proaspăt, apa curată, solurile sănătoase și biodiversitatea ar trebui să fie normalitatea noastră universală, însă pentru a ajunge acolo respectarea pactului este o prioritate.

Oportunitățile de implicare în realizarea acestor obiective, pe care Comisia Europeană le pune la dispoziție cetățenilor sunt Pactul climatic european (inițiativă pentru tineri prin care aceștia sunt îndemnați să învețe despre schimbările climatice și să dezvolte și implementeze soluții pe această temă) și Noul Bauhaus european (oportunitate de parteneriat pentru organizațiile sau persoanele ce contribuie la crearea unor comunități sustenabile prin diverse inițiative).

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Pentru a avea acces la instrumentul de finanțare Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), fiecare stat membru UE este nevoit să dezvolte un Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care să prioritizeze domeniile care necesită cele mai mari investiții cu scopul de a ieși din această criză. 

Planul României are în vedere să stabilească domeniile care necesită investiții spre o redresare și dezvoltare sustenabilă care sunt în legătură cu tranzițiile verzi și digitale prevăzute de Comisia Europeană, o condiție cerută de Comisie în întocmirea planului fiecărei țări este ca reformele sa contribuie în proporție de 37% în îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice și în proporție de 20% la realizarea obiectivului de digitalizare. 

PNRR se bazează pe 6 piloni principali:

1. Tranziția spre o economie verde
2. Transformarea digitală
3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă
4. Coeziunea socială și teritorială
5. Sănătate și reziliență instituțională
6. Copii, tineri, educație și competențe

Toate cele prevăzute de PNRR au ca termen de realizare anul 2026.

Întocmirea PNRR a fost un proces deschis pentru public, societatea civilă, sectorul privat, sindicate și alții vizați de impactul investițiilor prin acest instrument au putut participa la dezbateri și veni cu propuneri. Propunerea sectorului de tineret însă a fost ignorată în acest proces, fapt despre care CTR a avut o poziție la momentul respectiv.

Politica de mediu la nivel european

Politica de mediu la nivel european se bazează pe principiul „poluatorul plătește” alături de precauție, prevenire și corectarea poluării de la sursă. Având în vedere pactul verde european, observăm că politicile de mediu sunt din ce în ce mai mult luate în vedere în întocmirea politicilor UE.

Temeiul acestui fapt pornește de la  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact articolul 11 și articolele 191-193 care prevăd acționarea în toate domeniile care privesc mediul de la poluarea aerului până la schimbările climatice. Cu toate astea există și o limită unde nu se poate interveni precum ar fi aspecte de natură fiscală, amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, gestionarea cantitativă a resurselor de apă ș.a.m.d.

Politica de mediu are ca obiective conservarea calității mediului, protejarea sănătății umane și asigurarea unei utilizări raționale a resurselor naturale. Principiul „poluatorul plătește”, menționat mai sus este pus în practică prin Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător. 

Considerate până acum câțiva ani un domeniu restrâns, de interes doar pentru pionierii protecției mediului, sustenabilitatea, durabilitatea și protecția mediului au devenit în prezent fenomene pe scară largă care și-au pus amprenta și pe politică publică din România, având în vedere cadrele și strategiile de sustenabilitate construite la nivel internațional și European, menționate și mai sus. 

„Fiecare guvern, afacere sau individ din această lume are o voce. Nu va exista o singură persoană care să le poată face pe toate. Dar acum este momentul pentru că împreună, putem face diferența. Trebuie să acționăm ca o echipă”- este îndemnul organizației EarthDay, organizația internațională care se ocupă cu componenta de advocacy.

În România, accentul trebuie pus pe cum educația joacă un rol important în salvarea planetei și astfel, din 2023 se va implementa un curriculum educațional adaptat care are ca scop creșterea educației de mediu, cunoașterea conceptului fundamental al sustenabilității și care sunt consecințele schimbărilor climatice. 

O altă componentă importantă sunt și Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) care au ca țintă eficientizarea procedurilor de politică publică și dezvoltarea societății fără a pune în pericol viitorul generațiilor ce vin din urmă. 

Împreună cu Ora Pământului, aceste zile sunt dedicate soluționării unor probleme ce țin de consumerism, utilizarea ineficientă a energiei sau a altor resurse naturale, comportamentul iresponsabil față de societate și planetă. 

Cum poți să te implici și să acționezi pentru bunăstarea planetei? 

După cum reiese și din datele de mai sus, schimbările climatice reprezintă o problemă importantă sesizată atât la nivel intern, cât și la nivel extern. Deși la momentul actual există politici la nivel național și european, implicarea fiecăruia dintre noi în activități de protecție a mediului reprezintă o necesitate. 

Astfel, o serie de lucruri pe care le poți face sunt:

Economisește energie

Modul în care generăm energie are un impact mare asupra planetei noastre. Prin urmare, în această Zi a Pământului, adoptați măsuri de economisire a energiei și ajutați la protejarea planetei. Și le puteți extinde și pe viitor. 

Limitează utilizarea plasticului 

Efectele nocive ale plasticului sunt devastatoare la nivel global, așa că sărbătorește ziua Pământului limitând utilizarea materialelor plastice și adoptă acest comportament și în alte zile. 

Voluntar pentru planetă 

Caută activități de Ziua Pământului în zona în care locuiești (ex. curățenie pe plajă, într-o pădure, la mitinguri de conștientizare sau alte activități care au ca scop creșterea gradului de conștientizare a sustenabilității).

Concluzie

În ultimii ani efectele poluării s-au observat din ce în ce mai mult, poluarea fiind principalul factor ce contribuie la încălzirea globală. În urma statisticilor și a evenimentelor curente un prezent în care protecția mediului nu este o prioritate, reprezintă un viitor problematic din toate punctele de vedere. Acest lucru a intrat și în atenția Uniunii Europene, ceea ce a favorizat implementarea unor programe și măsuri menite să ajute la formarea unui viitor sustenabil. 

Însă pentru o schimbare semnificativă, aceste măsuri nu sunt suficiente, fapt pentru care implicarea civică este extrem de importantă la momentul actual.