Intervenția Andreei Scrioșteanu, vicepreședinte relații internaționale la Consiliul Tineretului din România în Comisia pentru Cultură și Educație (CULT) a Parlamentului European, în data de 15 martie 2022. Colega noastră a subliniat rolul central al organizațiilor de și pentru tineret în răspunsul umanitar pentru criza din Ucraina.

Stimată doamnă Președinte a Comisiei CULT,

Stimați membri ai Comisiei,

Stimați invitați,

Mulțumim pentru timpul acordat. Dragă Kyryl, mulțumim pentru prezentarea situației studenților și tinerilor Ucraineni de la acest moment și pentru sublinierea solidarității dintre tineri, ei fiind un exemplu de reziliență. Pentru noi, ești un adevărat exemplu de curaj în reprezentarea de tineret. Sunt recunoscătoare că pot construi pe baza argumentelor tale recomandări necesare pentru răspunsul la această criză. Așa cum ai spus, angajamentul este un termen cheie, iar noi suntem alături de tine.

Mai departe, aș dori să aduc atenției dumneavoastră situația observată de noi, Consiliul Tineretului din România, despre criza curentă din Europa.

• După cum este deja documentat, mai mult de 2 milioane de oameni au fugit din calea războiului din Ucraina, până la această dată. Acest grup este format din oameni din toate categoriile sociale și de toate vârstele. Voi vorbi despre cei pe care îi cunosc cel bine eu însumi – tinerii.

• Tinerii din Europa au parte de numeroase încercări, dar niciunul dintre noi nu și-a imaginat vreodată că ne vom confrunta cu un război, chiar la granițele noastre.
• România a văzut agresiunea Guvernului din Rusia ca o amenințare la adresa bunăstării și securității tinerilor. Încă dinaintea războiului, Consiliul Tineretului din România a încercat să implice reprezentanți de tineret din Ucraina și Rusia în discuții despre pace, recunoscând dialogul drept cel mai folositor instrument de la acea vreme. Din păcate, când situația a escaladat, dialogul nu a mai fost posibil. Așadar, un nou grup informal de coordonare a fost format din reprezentanți ai Consiliilor Naționale de Tineret din regiunea Mării Negre, cu scopul de a lucra împreună la răspunsul societății civile tinere privind această criză.

• Până astăzi, mai mult de 400.000 de oameni au fugit din calea războiului, trecând granița cu România, dintre care o mare parte sunt femei tinere și copii.

• Este de asemenea important de menționat că nu toți tinerii au parte de tratament egal, nici măcar în această situație dificilă. Tinerii apatrizi sau romi fără acte și tineri rasializați, majoritatea studenți internaționali, au fost reținuți la granițe. Tinerilor cu dizabilități le lipsesc adesea mijloacele de a ajunge în locuri sigure. În final, tinerii ruși și bieloruși care nu pot suporta războiul și care se tem de persecuția politică sau sărăcia provocată de sancțiuni au parte de discriminare.

Situația organizațiilor de și pentru tineret

• Suntem o generație care nu a crezut niciodată că va trebui să pună stop activităților zilnice pentru război, dar suntem și printre primii care au intervenit cu ajutoare.

• Încă de la începutul conflictului, organizațiile de tineret din România și din țările vecine Ucrainei și-au redistribuit prioritățile și resursele limitate către ajutorul umanitar. Așadar, au fost prezente la granițe, oferind sprijin și ajutor voluntar zi și noapte pentru oamenii care au fugit din calea războiului.
  
• De exemplu, Organizația Națională „Cercetașii României” este implicată activ în coordonarea resurselor la nivel național și sute de cercetași au fost prezenți ca voluntari la granițe de la începutul crizei, oferind peste 5.000 de ore de voluntariat în ghidajul, transportarea, managementul resurselor și găzduire, ajutând în organizarea punctelor de trecere și centrelor de resurse din toată țara.
• În același timp, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a susținut activ includerea studenților ucraineni în sistemul de învățământ universitar din România. Mai multe organizații de tineret coordonează eforturile umanitare la nivel local și regional alături de autorități și mediul privat, printre care reamintim Federațiile/Fundațiile de Tineret din Bacău, Maramureș, Suceava, Constanța, Botoșani și Iași, care a inițiat alături de o organizație de tineri basarabeni crearea unui grup de 500 de translatori. De asemenea, o parte din centrele de tineret au devenit puncte de tranzit sau de resurse pentru refugiați, așa cum s-a întâmplat la Timișoara.
• Acestea sunt doar câteva exemple de solidaritate, însă cu siguranță există foarte multe altele din țările de la granița cu Ucraina.

În plus, am patru lucruri pe care îmi doresc să vi le împărtășesc.

• Tinerii care fug din calea războiului vor avea nevoie de asigurări că educația și perspectivele de angajare nu le vor fi întrerupte pentru un timp îndelungat. Țările care primesc refugiați trebuie să ofere suport continuu tinerilor pentru a-și continua educația după vârsta de 18 ani și să ofere oportunități de angajare potrivite competențelor acestora. Organizațiile de tineret au un rol crucial în facilitarea acestor procese și sunt o sursă importantă de educație non-formală, lucru cu tinerii și învățare despre democrație și pace.
• Susținerea societății civile tinere va fi crucială pentru răspunsul la criza umanitară și pentru reconstruirea societății după război. Acest lucru necesită fonduri. Comisia Europeană va trebui să aloce fonduri și granturi flexibile pentru proiecte care vor aborda criza umanitară și eforturile pentru pace și securitate, printr-o abordare cross sectorială. Finanțarea și sprijinul sporit vor ajuta la reconstruirea spațiilor pentru tineri în Ucraina pentru a deservi comunității, mai degrabă decât adăpostirii din calea războiului. Acestea vor merge spre sprijinirea organizațiilor conduse de tineri, lucrătorilor de tineret, voluntari sau plătiți, care sunt un atu extraordinar în procesarea acestei traume și în eforturile de consolidare a păcii.

• Cooperarea transnațională și regională dintre organizațiile de tineret va trebui finanțată pentru a putea face solidaritatea cu adevărat fezabilă. În timp ce Ucraina este în centrul acestei lupte, ajutorul și suportul ar trebui extins către comunitatea Europeană, din Ucraina, către țările vecine, până la țările de destinație în care refugiații ajung.
• De asemenea, va fi necesară și adaptarea unor priorități din cadrul unor programe deja existente ale Comisiei Europene, printre care Anul European al Tineretului, Erasmus+, Corpul European de Solidaritate și Garanția pentru Tineret. Tinerii afectați vor trebui să beneficieze din aceste programe mai mult decât oricând.
  

Concluzie

Stimată Comisie, tinerii și organizațiile de tineret sunt pregătiți să continue să fie ambasadori pentru pace și securitate în Europa. Așadar vă cer, dacă este un angajament pe care îl luați în Anul European al Tineretului, acela să fie sub forma unui suport nemărginit pentru toți tinerii afectați de acest război.

 

Urmărește întreaga ședință aici: https://multimedia.europarl.europa.eu/en/webstreaming/committee-on-culture-and-education_20220315-1345-COMMITTEE-CULT