Consiliul Tineretului din România (CTR), principală structură neguvernamentală de reprezentare a tinerilor și a ONG urilor de/pentru tineret, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), federația națională de reprezentare a studenților din România și Consiliul Național al Elevilor (CNE), unica structură de reprezentare a elevilor din România, solicită, în contextul desemnării unui nou Guvern și a unui nou minister adresat Tineretului și Familiei, abordarea cu responsabilitate și prioritate a politicilor publice pentru tineret. 

În contextul în care numărul tinerilor din România a scăzut cu o treime în ultimii 15 ani, dar și a impactului negativ pe care situația epidemiologică provocată de pandemia de COVID-19 l-a generat într-un mod acut asupra societății noastre, statul român trebuie să acorde o mai mare importanță generației noastre, luând în considerare atât dimensiunea legislativă, cât și cea a măsurilor concrete, care să se regăsească în bunăstarea vieții tinerilor. 

În spațiul public s-a anunțat înființarea unui nou minister, al tineretului și familiei. Astfel, tineretul va părăsi asocierea cu sportul și este alăturat „familiei”, care se vrea a fi soluția la declinul demografic al României, conform declarațiilor președintelui UDMR, Kelemen Hunor. 

Sporul demografic al României, începând cu anul 1990, înregistrează o tendință descendentă îngrijorătoare. Mai exact, la nivel național, sporul demografic a scăzut de la 67.660 nou-născuți (1990) la -73.293 decedați (2018), în momentele de criză economică natalitatea fiind mai scăzută, iar pandemia de COVID-19 a accentuat și mai mult această scădere. Astfel că, se impun măsuri mult mai vehemente din această perspectivă, cum ar fi acordarea unor stimulente financiare suplimentare, respectiv a unor deduceri fiscale, adoptarea unor măsuri care să vină în ajutorul creșterii și întreținerii noilor născuți, acordarea de asistență suplimentară, inclusiv de ordin medical tinerelor mame, în special a celor minore, pentru a oferi șansa dezvoltării optime a noilor născuți, adoptarea unor deduceri fiscale pentru tinerii care aleg să se stabilească în comunitatea de proveniență după o perioadă petrecută în altă localitate.

Pe lângă scăderea natalității, pandemia a mai avut, și încă are, o serie de efecte negative asupra tinerilor, precum: pierderea locului de muncă, din cauza măsurilor impuse de pandemie, imposibilitatea de a se mai întreține singuri, pierderea accesului la educație, din cauza lipsei dispozitivelor și/sau cunoștințelor necesare și, nu în ultimul rând, degradarea sănătății mintale. Toate aceste efecte sunt analizate de CTR, în planul de măsuri „România tânără. România prosperă” pentru sprijinirea tinerilor din România după criza provocată de pandemia de COVID-19.

În acest sens, pentru a facilita tranziția și, mai ales, pentru a plasa prioritățile actuale ale tinerilor printre primele acțiuni întreprinse de noul minister, în contextul crizei sanitare provocată de pandemia COVID-19, solicităm următoarele măsuri, corelate, de asemenea, cu scopul enunțat al Ministerului Tineretului și Familiei: 

1. Susținerea adoptării proiectului Legii tineretului PLx716/2018, într-o formă agreată și de Consiliul Tineretului din România alături de partenerii din sectorul neguvernamental de/pentru tineret care să conducă inclusiv la dezvoltarea de strategii pentru tineret la nivelul consiliilor locale și județene, dezvoltarea lucrului cu tinerii și crearea condițiilor pentru înființarea de centre de tineret care să sprijine tinerii prin dezvoltarea de abilități transversale, integrare socială, facilitarea accesului la oportunități educaționale și de voluntariat, consiliere a carierei și alte servicii, în funcție de nevoile comunităților deservite, dezvoltarea consiliului interministerial pe probleme de tineret s.a.;
2. Elaborarea și implementarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret, în acord cu viziunea sectorului neguvernamental de/pentru tineret susținută prin Rezoluția Tinerilor din România, dar și în cadrul dezbaterilor și consultărilor purtate în cadrul Consiliului Național pentru Tineret;
3. Creșterea finanțării alocate pentru susținerea activităților de tineret, prin proiecte cu finanțări nerambursabile,  în Legea bugetului de stat pentru anul 2022 la echivalentul a un Euro per tânăr/a;
4. Desemnarea unui coordonator național și elaborarea unui plan de acțiune aferent Anului European al Tineretului 2022 declarat de Comisia Europeană, în colaborare cu organizațiile de/pentru tineret atât în faza de planificare, cât și în cea de implementare;
5. Dezvoltarea de politici publice care să reducă declinul demografic, inclusiv prin asigurarea unui progres al sistemelor publice de educație și sănătate, măsuri care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de locuire a tinerilor, măsuri de sprijin pentru tinerele familii, stimularea antreprenoriatului și altele;
6. Acordarea unei atenții deosebite celor mai vulnerabili tineri, inclusiv prin oferirea de sprijin mamelor minore, sprijinirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului și a tinerilor cu dizabilități, stimularea adopției  prin alocare de fonduri pentru creșterea și consilierea copiilor și a tinerilor cu dizabilități sau cu istoric de traumă sever;
7. Implementarea politicilor pentru tineret asumate la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, în special Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și Consiliul Europei;
8. Preluarea domeniului `tineret` de la vechiul Minister al tineretului și sportului în integralitatea sa (bază materială, competențele, serviciile & instituțiile subordonate în integralitate, resursa umană;
9. Crearea consiliului interministerial de tineret, în acord cu prevederile legale în vigoare, pentru soluționarea problemelor specifice din domeniul tineretului și asigurarea coerenței fundamentării și implementării politicilor guvernamentale în domeniul tineretului;
10. Susținerea implementării POEO în forma elaborată de către Ministerul Tineretului și Sportului împreună cu sectorul neguvernamental;
11. Implicarea tinerilor în dezvoltarea de politici publice cu focus pe tranziția justă și sustenabilă a României, aliniată cu strategiile recunoscute, precum “Pactul Verde European”, “Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” și “Planul de redresare și reziliență (PNRR)”, dar și implicarea comună de a promova și consolida comportamente responsabile, astfel încât generațiile viitoare să fie protejate de consecințele ireversibile ale schimbărilor climatice.   

„Avem nevoie din partea autorităților de măsuri mult mai ferme și în acord cu cele exprimate mai sus ținând cont de perspectiva negativă a migrației tinerilor, a creșterii șomajului în rândul acestora, dar și a neîncrederii tot mai mari față de instituțiile statului. Este momentul ca nevoile noastre să nu mai rămână într-un con de umbră, ci cu mult mai bine asumate și soluționate de către autorități. Sectorul neguvernamental de/pentru tineret a demonstrat, nu prin vorbe ci, mai ales, prin fapte coerente, că este capabil să asigure un parteneriat corect și de perspectivă în interesul tinerilor din România. Suntem pregătiți să contribuim împreună cu autoritățile statului la reforme reale, atât de necesare tinerilor care trăiesc, studiază, muncesc și se distrează în România.” a declarat Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România. 

„Într-un final, tineretul își ia rămas-bun, cel puțin temporar, de la asocierea cu sportul. E o ocazie importantă pentru a demonstra, în cadrul noului minister, că tineretul nu se încadrează la <<și altele>>. E suficient să ne uităm în jur, la situația tinerilor din România, provocările noastre, decizia unora dintre noi de a emigra, a altora de a mai înceta să spere într-o țară care să îi sprijine real, pentru a observa efectele mai mult decât păguboase ale acestei mentalități. 2022, Anul European al Tineretului, oferă două variante statului român: fie înțelege de ce e necesar să investească pe bune în tineri, oportunitățile lor și bunăstarea lor, pentru a avea o șansă în viitor, fie va eșua remarcabil.”, a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR. 

„În sfârșit, sectorul de tineret pare să prindă contur, separându-se de sport. Ne așteptăm ca noul guvern să prioritizeze nevoile tinerilor, să îi consulte și să dezvolte politici publice pentru sprijinirea lor în toate formele, combătând exodul din România. Sperăm să nu fie întâmplătoare înființarea unui nou minister, ci să însemne o cale stabilă de a revitaliza un domeniu mult prea neglijat în istoria recentă.” a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliul Național al Elevilor