Povestea Quality Employment for YOUth after COVID-19 a început în septembrie 2020 când am dat startul pregătirilor, a continuat cu perioada de selecție a participanților din România și Republica Moldova, urmând apoi cinci luni intense de activități (traininguri, sesiuni de mentorat, diseminări, târguri de oportunități și întâlniri informale).
Am pregătit o serie de întrebări prin care ne dorim să vedeți prin ochii participanților ce a însemnat pentru ei acest proiect:
Ce a însemnat pentru tine experiența Quality Employment for Youth after COVID-19?
Cătălina: Pentru mine a fost o experiență minunată de învățare și self-discovery. Pot spune clar că am învățat multe lucruri noi, multe „secrete din spatele cortinei” care mă ajută să înțeleg mai bine piața muncii și mă pot ajuta să ajung unde îmi doresc folosindu-mă de toate instrumentele care mi se oferă. Cea mai bună parte însă este oportunitatea de a împărtăși ceea ce am invatat cu prietenii, cu oamenii din comunitatea mea care se simt pierduți în drumul de recrutare.
Georgiana: Pe mine experiență acestui proiect a însemnat dezvoltare, lucru în echipă (chiar dacă suntem online), perseverență și autodepășire.
Lavinia: Pentru mine, proiectul QEY, a însemnat o poveste cu final fericit, în care am întâlnit oameni frumoși, dedicați și care au mari așteptări de la viitorul lor, în special pentru că muncesc foarte mult pentru el. În această poveste am întâlnit și oameni care au avut multe de oferit, nu numai informații, ci au făcut ca tot ce știu ei să aflăm și noi, nu au fost zgârciți față de cunoștințele lor și s-au arătat ca niște adevărați luptători contra indiferenței și necunoașterii.
Mihaela: Implicarea în acest proiect a reprezentat o șansă la informare, privind oportunitățile oferite tinerilor pe piața muncii, dar am aflat și cât de mult se schimbă preferințele tinerilor în materie de joburi, de la o generație la alta.
Oana: În acest proiect am avut bucuria să cunosc tineri implicați și pasionați de ceea ce fac și să mă conectez la interesele actuale și viitoare, specifice vârstei. În ultimul timp, în activitatea mea simțeam o dificultate în a răspunde intereselor tinerilor, cu atat mai dificil fiind în aceasta perioada în care cu toții ne întrebăm ce va urma și cum să ne construim un plan. Temele propuse în cadrul trainingurilor la care am participat au fost foarte utile și de interes pentru tinerii cu care colaborez, la sesiuni au participat tineri nevăzători de diferite vârste, cu sau fără un job activ, de la 18 și până la 35 de ani. Mă bucur foarte mult ca în urma participării în acest proiect am putut să le propun tinerilor teme noi și să descopăr și alte subiecte care i-ar interesa. Subiectele propuse, metodele și materialele suport m-au ajutat să îmi pot structura sesiunile de diseminare și să mă pot concentra mai mult pe adaptarea activităților. De asemenea, am conștientizat că este important ca tinerii cu deficiență de vedere să fie conectați la activitățile desfășurate de tinerii fără dizabilități pentru a se putea integra mai ușor în societate și la locul de muncă, înțelegându-și reciproc particularitățile.
Romeo: Experienţa Quality Employment for Youth after COVID-19 înseamnă tineri cu visuri mărețe, care au găsit timp și ambiție ca să miște lucrurile în comunitățile lor. Împreună am descoperit, împreună am muncit și tot împreună ne-am bucurat de rezultate frumoase. Nu e vorba despre „încă un proiect”, ci mai mult despre regăsire, echipă, curaj. Învățându-i pe alții, am învățat și noi. Faptul că te desprinzi de confortul casei pentru a participa la sesiunile de formare, demonstrează încă o dată de ce proiectul e altfel, altcumva, altceva. M-a lăsat să mă manifest şi să-mi exprim ideile în orice fel doresc, încurajând evoluţia mea ca persoană. Datorită proiectului, privesc cu alţi ochi piaţa muncii, ştiu ce să fac la un interviu şi am un CV personalizat. Nici un fel de Europass ( save that ideea ). Recunosc, am mers va banque şi am pus în joc multă pasiune ca diseminările să dea roade şi într-un final să câştig: prieteni, experinţă, trăiri. Răsfoind notițele făcute în timpul trainingurilor, am dat peste următoarele: „colaborarea este norma”, „2021 e un an în care trebuie să lucrăm împreună” şi am înţeles că mai presus de toate, proiectul înseamnă pentru mine oameni. Uniţi de un singur scop – conectarea tinerilor la mediul profesional.
Valentina: Experiența și cunoștințele dobândite prin Quality Employment for Youth m-au ajutat atât în a mă hotărî ce direcție profesională să urmez, cât și în a-mi dezvolta abilitățile de coaching și de relaționare cu persoane aparținând unor medii diferite, cu așteptări, dorințe și nevoi diferite.
Victoria: Pentru mine experiența în cadrul proiectului a fost un valoroasă, deoarece mi-am dezvoltat și ridicat la alt nivel unele abilități profesionale și personale. Mi-am consolidat capacitatea de lucru cu tinerii în calitate de trainer și abilitatea de a oferi acestora consiliere. Totodată, a fost o oportunitate de familiarizare cu problemele tinerilor din comunitatea din care fac parte.
Care a fost partea ta preferată din proiect și de ce?
Cătălina: Partea mea favorită clar a fost cea cu sesiunile cu Tibi și Bogdan. Devenise un obicei plăcut să intru pe zoom și să mă întâlnesc cu un grup de oameni ambițioși și comunicativi care să mă inspire să fac și eu mai multe și care, în același timp, să-mi lumineze seara cu o doză de amuzament.
Georgiana: Partea mea preferată din proiect au fost sesiunile de diseminare pentru că mă puneau în postura de a fi trainer și de a-i învăța pe alții tot ceea ce eu învățasem în traininguri. Ceea ce mi s a părut foarte util pentru dezvoltarea mea atât personală, cât și profesională.
Lavinia: Cele mai frumoase părți ale proiectului au fost trainingurile cu Tibi și Bogdan. Sunt niște oameni extrem de plăcuți, optimiști, mereu vrând să facă oamenii să se simtă bine și în largul lor. Am simțit că pot avea multe de învățat de la ei, având în vedere maniera în care au abordat multe subiecte și felul în care au transmis o parte din cunoștințele lor.
Mihaela: Partea preferată din acest proiect a fost perioada în care am participat la trainingurile oferite, deoarece atunci am avut ocazia să cunosc tineri minunați din toate colțurile țării și din Republica Moldova, am aflat în ce proiecte deosebite sunt implicați, ce preocupări au și, mai ales, cum iau ei parte la schimbarea din comunitățile lor. Informațiile acumulate mă vor ajuta să înțeleg mai bine tinerii cu care voi colabora și nevoile acestora.
Oana: Cel mai mult mi-au plăcut trainingurile desfășurate de Tibi și Bogdan. Au fost activități interactive, au transmis o energie pozitivă, ne-au provocat să reflectăm și să găsim soluții, iar materialele și activitățile au fost foarte bine structurate.
Romeo: Mi-a plăcut că am avut oportunitatea să împărtăşesc informaţiile acumulate cu tinerii din comunitatea mea. Vin dintr-o zonă rurală, unde oportunităţile de dezvoltare personală şi profesională sunt limitate. Prin intermediul proiectului, grupurile de tineri din localitate au reuşit să afle mai multe despre cum se pot pregăti pentru o viitoare carieră. M-a impresionat interesul de care au dată dovadă şi dorinţa de a deveni o versiune mai bună. La rândul meu, mi-am activat potenţialul didactic şi mi-am îmbunătăţit aptitudinile de lider şi cele interpersonale. În aceeaşi măsură, mi-a plăcut faptul că mentorii/trainerii veneau din domenii diferite și au oferit exemple reale de situații care pot fi întâlnite în procesul de angajare. Am primit răspunsuri la orice întrebare, iar când voiam să facem ceva extra primeam sprijinul și ajutorul lor. Ne-au dat acces la cele mai bune materiale și ocazia de a contribui la crearea altora noi. Un plus mare a fost faptul că s-au implicat tinerii de ambele maluri ale Prutului, având loc un schimb de experiență și bune practici în ceea ce privește piața muncii.
Valentina: Partea mea preferată din proiect a fost diseminarea informațiilor primite în cadrul cursurilor, deoarece, prin sesiunile de diseminare pe care le-am organizat, am avut ocazia să cunosc niște tineri cu foarte mult potențial și dorință de a atinge succesul profesional, dar care nu erau siguri ce carieră să își aleagă și cum să o și obțină, iar acum, cu siguranță, au o direcție mult mai clară în această privință.
Victoria: Partea preferată a fost procedura de diseminare a informației către tinerii din comunitatea din care fac parte, prin care am avut posibilitatea de a interacționa direct cu tinerii și de a le oferi consiliere din punct de vedere profesional.
Cum consideri că o să te ajute informațiile acumulate pe viitor?
Cătălina: Sunt convinsă că informațiile acumulate mă vor ajuta foarte mult în obținerea jobului dorit și îmi vor da puterea să îmi ajut și comunitatea să înțeleagă mai bine piața muncii.
Georgiana: Informațiile învățate mă vor ajuta foarte mult pentru ca în urma acestui proiect eu mi-am schimbat viziunea asupra pieței muncii. Acum știu să-mi fac un CV corect, îmi știu drepturile de angajat, știu cum să mă comport la un interviu și multe altele, iar toate acestea le-am învățat de la profesioniști.
Lavinia: Mi-aș fi dorit ca tot ce am învățat în aceste luni să fi aflat mai devreme și să pot acționa în consecință. Mă vor ajuta foarte mult pe parcursul drumului meu profesional; nu neapărat informațiile, dar și modul în care au fost transmise.
Mihaela: Informațiile acumulate mă vor ajuta să înțeleg mai bine tinerii cu care voi colabora și nevoile acestora.
Oana: Intenționez să folosesc în continuare resursele primite, mai ales că sunt subiecte de interes și acum și peste cinci ani, fiind ușor de adaptat. Consider că pentru fiecare generație de tineri ar fi util să poată participa la astfel de sesiuni pentru a-și lărgi perspectivele si pentru a-și dezvolta anumite abilități. Deși am reușit să organizez doar trei sesiuni de diseminare, în perioada următoare voi aborda și celelalte teme, intenționând să organizez câteva sesiuni pe an cu aceste subiecte astfel încât să poată participa și alți tineri. De asemenea, în cadrul sesiunilor de diseminare am identificat și alte subiecte care prezintă interes pentru tinerii cu deficiență de vedere, unul dintre acestea fiind antreprenoriatul.
Romeo: Informațiile acumulate deja m-au ajutat. Le-am făcut un test drive în cadrul sesiunilor de diseminare. Dar dacă e să fiu vizionar, atunci cred că o să mă ajute la locul de muncă. Planul e simplu: aplic informațiile și devin un angajat de neînlocuit al organizației în care activez. Sau poate, datorită lor o să obțin un job mai bine plătit și care îmi place. E vorba doar de ambiție. Tot ce am învățat în proiect, o să mă ajute și în viața de zi cu zi. O să dețin mai multă reziliență emoțională și o să distrug orice blocaj în comunicare. Aici am aflat și despre necesitatea de a-mi dezvolta capacitățile digitale, iar procesul a început. Rezultatele nu se vor lăsa așteptate. Lucrez cu tinerii, și este de la sine înțeles că informațiile pe care le dețin o să mă ajute în relaționarea cu ei și consilierea în cariera pe care vor să o urmeze.
Valentina: Sunt convinsă că informațiile acumulate mă vor ajuta la fiecare pas pe care îl voi face pentru obținerea carierei dorite – de la redactarea CV-ului, până la interviul de angajare.
Victoria: Mă vor ajuta în continuare în procesul de lucru cu tinerii din comunitate din care fac parte.
Ce planuri ai după finalizarea proiectului din punct de vedere profesional?
Cătălina: Doresc să-mi descopăr vocația, drumul profesional pe care vreau să-l urmez și să mă alătur unei echipe de oameni alături de care să cresc și cu care să rămân pe termen lung. Pe scurt, doresc să îmi încep cariera care-mi va aduce satisfacția profesională dorintă de-a lungul vieții.
Georgiana: În decursul acestui proiect mi=am dat seama că jobul perfect pentru mine este cel în care lucrez cu oamenii, comunic cu ei și îi învăț câte ceva. Cred că meserii ca trainer, psiholog, profesor, director resurse umane mi se potrivesc și intenționez să acționez în acest sens.
Lavinia: Planurile mele pentru viitorul apropiat au un punct comun: dezvoltare. Voi încerca să mă dezvolt personal, profesional, financiar și voi da tot ce e mai bun din mine pentru a ajunge la cea mai bună versiune a mea și voi continua să fac asta. O întrebare mă „bântuie”, când Tibi și Bogdan au pus următoarea întrebare: ”Tu cât de mulți bani ai investi în tine?”. Mi s-a părut un lucru curios că nu m-am întrebat asta niciodată, iar acum o fac destul de des. Așadar, asta voi face; voi investi timp și bani în educația mea, pe lângă pregătiri și ce se mai cere la liceu și facultate.
Mihaela: După finalizarea proiectului voi continua să mă întâlnesc cu tinerii din comunitatea mea și voi disemina ceea ce am învățat în tot acest timp.
Oana: De la începutul acestui an am început implementarea unei structuri de economie socială finantata prin ajutor de minimis, activitatea mea profesională fiind focusată în această direcție. În acest sens, voi continua să particip la cursuri de dezvoltare personală și profesională pentru a fi un lider de încredere și un coach atât pentru colegi, cât și pentru copiiii și tinerii cu care voi lucra. Fiind antreprenor social, activitatea socială a mea presupune dezvoltarea abilităților care contribuie la inserția socio-profesională a tinerilor cu dizabilități, astfel încât la momentul angajării să fie persoane competitive pe piața muncii și sa se poată angaja într-un domeniu care îi pasionează.
Romeo: Îmi propun ca după proiect să devin un lucrător de tineret cu acte în regulă la mine în localitate și să inițiez proiecte de dezvoltare comunitară. În timpul proiectului mi-a venit ideea de a înființa o organizație locală, pentru a ajuta tinerii să participe în procesul de luare a deciziilor, să își ceară drepturile, să se conecteze la mediul profesional. Din păcate, „viața la țară” este însoțită de oportunități reduse, iar eu vreau ca munca mea să încurajeze implicarea tinerilor în diverse activități care să faciliteze integrarea lor socială și evoluția personală. Îmi doresc să contribui la dezvoltarea politicilor în domeniul tineretului și să le ofer oportunități relevante de învățare și chiar de angajare. Acesta este planul A, iar planul B e să fac tot ce îmi stă în putință pentru a obține rezultatele dorite. Cred că un ONG axat pe necesitățile tinerilor mi se potrivește, deoarece în acest mediu mă simt înconjurat de oameni cu care am multe în comun.
Valentina: Proiectul acesta m-a motivat să îmi urmez pasiunea, în ciuda scepticismului persoanelor din jurul meu, astfel, am ales să urmez o carieră în domeniul juridic și să continui să muncesc pentru obținerea acesteia.
Victoria: De a continua și de a dezvolta lucrul cu tinerii, sub aspect de consiliere și furnizare de traininguri.
Care au fost provocările în momentul diseminărilor informației către alți tineri?
Cătălina: Diversitatea problemelor întâlnite de ei. Mai ales în domeniile creative unde există foarte multe bariere în procesul de recrutare.
Georgiana: Provocările din timpul diseminăriilor au ținut de modul în care reușeam să-i facem atenți pe interlocutori și cum încercam să-i implicăm direct în activitate. Mediul online are avantajele și dezavantajele sale, dar cu toate astea lucrurile, cred, ca au ieșit foarte bine în final.
Lavinia: Provocarea diseminărilor a fost însuși mediul online, unde s-au strâns frustrări, nervi și oboseală. Am găsit puțini oameni cu adevărat interesați despre subiectele pe care le-am diseminat și simt că doar mediul online a provocat acest lucru.
Mihaela: Momentul diseminărilor l-am gândit sub forma unor Ateliere în care să povestesc cu tinerii despre drepturile lor pe piața muncii, despre ceea ce își doresc să facă în plan profesional, ce cariere își doresc să urmeze etc., dar, din păcate, nu toate întâlnirile programate s-au putut desfășura, din cauza restricțiilor existente, iar tinerii nu au fost interesații și „tentați” de întâlnirile online.
Oana: Fiind cu toții asaltați de activități online, am simțit reticență din partea tinerilor de a mai participa la activități online, rezumându-se la cele cu caracter obligatoriu. Din acest motiv, pentru a nu limita accesul, nu am mai folosit formulare de înscriere și nu știam dacă mă voi întâlni cu doi, cinci, zece sau mai mulți tineri. Chiar și așa, activitatea putea fi cu ușurință adaptată pe moment în funcție de numărul de participanți, luând în calcul un scenariu în care pot fi puțini participanți și unul în care pot fi mai mulți.
Romeo: Îmi plac provocările. Chiar aplicarea la acest proiect a fost una dintre ele. Dar trebuie să recunosc că provocările adevărate au apărut în procesul de organizare a celor 4 activități. Organizarea unor evenimente online nu e atât de dificilă, e mai greu să menții atenția tinerilor. Norocul meu că am primit de la organizatorii proiectului sfaturi și instrumente pentru a escalada această problemă. O altă provocare a fost să-i conving pe angajatorii locali să participe la ultimul eveniment. Doar datorită refuzurilor pe care le-am primit, am învățat noi tehnici de persuasiune și într-un final, am organizat un eveniment de success. Planificarea evenimentelor, discursul, crearea suportului informațional, scrierea rapoartelor – sunt alte provocări întâlnite în cadrul diseminărilor, cărora le-am făcut față prin intermediul informațiilor acumulate la instruiri.
Valentina: Cea mai mare provocare a fost să selectez și să adaptez informațiile în funcție de nevoile și cerințele fiecărui participant. O altă provocare a fost motivarea participanților să se implice activ în acțiunile de diseminare.
Victoria: Lipsa interesului și motivarea tinerilor, dar și lipsa deschiderii din partea angajatorilor.
Cu ce crezi tu că se confruntă tinerii când vor să intre pe piața muncii?
Cătălina: Cu ideea că nu sunt destul de pregătiți, ei cred că trebuie să știe dinainte tot ce este de făcut să merite jobul respectiv, fără să știe că în ziua de astăzi dorinta de implicare și învățare, proactivitatea și inițiativa mereu vor prima în fața skill-urilor tehnice care pot fi învățate pe parcurs. Valorile și calitățile unei persoane în schimb nu pot fi atribuite atât de ușor precum skill-urile tehnice.
Georgiana: În primul rând, tinerii se confruntă cu teama de a nu reuși în domeniul profesional, alții s-au lovit de rigiditatea angajatorilor, iar alții încă nu aveau un obiectiv clar asupra domeniului în care să activeze și atunci erau dezorientați în legătură cu ce și cum vor face.
Lavinia: Cred că se confruntă cu lipsa de experiență și lipsa practicii în licee. Nu mă pot pronunța cu adevărat pentru că nu m-am confruntat cu astfel de situații, dar cred că aceasta e cea mai mare problemă.
Mihaela: Cu așteptări prea mari, care aduc la rândul lor dezamăgiri. Tinerii, după terminarea studiilor, își doresc joburi la care să se bucure de condiții bune de muncă, salarii motivante, o echipă în care să crească și să se dezvolte, doar că, de cele mai multe ori, toate acestea vin în timp și trebuie să depună, la rândul lor, eforturi pentru a le obține.
Oana: Pentru tinerii cu deficiență de vedere, principala problemă cu care se confruntă la momentul inserției pe piața muncii ține de spațiile slab sau deloc accesibilizate și dificultatea sau imposibilitatea de a accesa dispozitive asistive care să le ușureze munca, acestea fiind destul de costisitoare. De asemenea, este dificil să intre într-un domeniu în care lucrează puțini nevăzători deoarece este cu atât mai puțin pregătit să se adapteze nevoilor lor. Pentru tinerii care finalizează studii universitare este foarte dificil să își găsească un job în domeniul în care se pregătesc, cel mai ușor fiindu-le să se angajeze într-o școală specială unde sunt „rezervate” câteva locuri pentru persoane cu deficiențe de vedere. Acestea ar fi câteva dintre problemele specifice, la acestea adăugându-se și cele cu care se confruntă tinerii fără dizabilități.
Romeo: Cu siguranță, procesul de angajare a tinerilor în câmpul muncii este îngreunat de dificultăți specifice. Una din ele ar fi „experiența limitată”, mă refer aici la discrepanța dintre calificările tinerilor și cerințele angajatorilor. Observăm cel mai des că tinerilor le lipsesc abilitățile profesionale practice, iar angajatorii cer prea mult și oferă prea puțin. E vorba despre locurile de muncă fără perspectivă și slab plătite. În fiecare al doilea anunț de angajare găsești rubrica „minimum 2 ani de experiență”, aceasta fiind o barieră pentru proaspătul absolvent. O altă problemă ar fi că există un surplus de specialiști într-un domeniu, și deficit în altul. Spre exemplu, tinerii din Republica Moldova aleg cel mai des profilul umanitar, iar ca rezultat nu sunt angajați conform specialității, au nevoie de recalificare sau chiar devin șomeri.
Valentina: Cred că una dintre cele mai mari probleme ale tinerilor este lipsa orientării profesionale sau tratarea acesteia cu superficialitate de către școli. Foarte mulți tineri ajung să termine studiile liceale și poate chiar și cele universitare fără să aibă vreo idee pe ce drum să continue, ce carieră sau, măcar, ce domeniu profesional să își aleagă și cum să îl obțină. O altă problemă este că, până și tinerii care știu ce carieră vor și au muncit pentru obținerea ei, nu sunt angajați, pe motiv că nu ar avea îndeajuns de multă experiență, dar, în același timp, nu li se dă nicio șansă pentru a căpăta acea experiență.
Victoria: Se confruntă cu unele condiții formaliste rigide, de exemplu: este solicitată experiență de lucru. La fel nivelul mic de salarizare este o altă problemă gravă, care demotivează tinerii. Lipsa unor îndrumări profesionale(ghidare în carieră) prin care tinerii să poată lua o decizie corectă în legătură cu vectorul lor profesional, este o altă provocare grea pentru tinerii din comunitate.
De ce să participe și alți tineri pe viitor la un astfel de proiect?
Cătălina: Pentru că este o oportunitate unică care-ți oferă aripile și curajul de care ai nevoie să pornești pe drumul tău. Te învață că meriți să obții ceea ce-ți dorești și că poți face lucrul respectiv dacă arăți implicare. Te învață să nu te mulțumești cu joburi care nu sunt potrivite persoanei tale și te îndeamnă să-ți cauți locul tău în lumea profesională.
Georgiana: Consider că acest proiect este o oportunitate extraordinară pentru tineri deoarece îi pune în contact direct cu piața muncii și plus de asta beneficiază gratuit de traininguri de performanță și informații de calitate pe care nu oricine ți le-ar da. Așa cum am mai spus, experiența acestui proiect merită încercată!
Lavinia: Tinerii au nevoie să se înconjoare de exemple pozitive, cu spirit de inițiativă și care muncesc foarte mult. Proiectul a atins multe subiecte pe care toată lumea ar trebui să le cunoască și să le înțeleagă și s-au discutat și multe chestiuni de interes pentru tineri, în special pentru cei de liceu și din mediul universitar. QEY ar fi trebuit să fie materie obligatorie pentru liceu sau chiar clasele gimnaziale pentru că lipsa informației conduce la indiferență.
Mihaela: În primul rând acest proiect te ajută să te cunoști pe tine mai bine. Îți dai seama ce fel de angajat ești și cărui tip de job te potrivești, apoi înveți să-i cunoști pe ceilalți și afli cum îi poți ajuta să se descopere pe plan profesional, să-și formeze o imagine despre acest domeniu al muncii și să se informeze în mod corect despre oportunitățile primite. Participarea la acest proiect va contribui la formarea și dezvoltarea lor, singurele costuri fiind timpul oferit și implicarea.
Oana: Toate proiectele desfășurate de CTR sunt raportate la realitatea tinerilor și cu viziune asupra viitorului. Pentru fiecare tânăr, indiferent de vârstă, a participa chiar și la o singură activitate propusă, va fi un plus. Tinerii care-și doresc să se dezvolte, care vor să afle care sunt preocupările tinerilor cu aceeași vârstă, mai mici sau mai mari, care vor să fie conectați cu alți tineri, cu specialiști, mentori sau angajatori, dar și cu decidenții, care doresc să iasă din zona de confort sau care din pură curiozitate vor să deschidă o ușă, într-un proiect propus de CTR cu siguranța va găsi ceea ce-și dorește și chiar mai mult, deoarece fiecare proiect este construit în funcție de nevoile, așteptările și dorințele tinerilor și adaptat pe parcurs astfel încât, la final, fiecare participant să își îndeplinească cel puțin un obiectiv pentru care s-a înscris.
Romeo: De ce nu? Quality Employment for Youth after COVID-19 este un proiect de excepție, care conectează cu adevărat tinerii la mediul profesional! Te dezvolți tu, și îi ajuți pe alții. E pentru oricine are curaj și e gata să învețe prin practică. Fiți atenți, pentru că e un proiect autentic și nici nu observi când te alegi cu prieteni noi din două țări, abilități și cunoștințe în domeniu. Pe lângă asta, ai ocazia să oferi consiliere tinerilor din comunitatea ta, să devii un lider și un formator de invidiat. Dorință să fie. Proiectul facilitează contactul cu persoanele la care nu ai acces în mod obișnuit și idei de negăsit pe internet. Nu crezi? Verifică. Eu m-am ales cu sfaturi utile pentru carieră, am înțeles cum funcționează piața muncii, știu care sunt drepturile tinerilor în calitate de angajați în România și Republica Moldova, pot să consiliez tinerii în carieră și să identific abordarea corectă pentru diferite tipuri de personalități. Iar toate acestea le-am învățat gratis și din confortul casei mele. Este o şansă unică pentru a redefini relaţia ta cu mediul profesional.
Valentina: O astfel de experiență este de neratat pentru orice tânăr care dorește să intre pe piața muncii pregătit și informat. Pe lângă aflarea tuturor informațiilor necesare lansării în mediul profesional, de la cum să comunici în funcție de tipul de personalitate, până la drepturile angajatului, mai există și oportunitatea de a forma, la rândul său, alți tineri, ceea ce nu este benefic numai pentru tinerii care participă la diseminare, ci și pentru facilitator, care, implicit, aprofundează și fixează informațiile aflate la cursuri și își dezvoltă numeroase abilități, care îi vor folosi la orice loc de muncă.
Victoria: Pentru dezvoltare personală și profesională, pentru interacțiune cu persoane din altă comunitate, pentru a asimila informație utilă și necesară pentru viitor.
Ne bucurăm și noi, CTR și CNTM, că am avut oportunitatea să cunoaștem tineri implicați, dedicați, dornici să evolueze și să se auto-depășească.
Acest proiect s-a desfășurat în parteneriat cu Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova și este sponsorizat de German Marshall Fund – Black Sea Trust for Regional Cooperation, prin fondurile de urgență alocate COVID-19