Împrejurările îndeamnă la prudență, dar până unde vorbim de cumpătare și unde începe, de fapt, indiferența?
Consiliul Tineretului din România, federația care reprezintă vocea tinerilor și a organizațiilor de și pentru tineret din România la nivel național și internațional, trage un semnal de alarmă privind alocarea bugetară pentru Ministerul Tineretului și Sportului pentru anul 2021 care reprezintă o vizibilă stagnare, inoportună într-o perioadă în care criza mondială impune înclinarea spre reconstrucție și progres. Deși, anual, CTR și organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret au atras atenția asupra finanțării deficitare a sectorului, pornirile ascendente au fost punctuale și fără efecte pe termen lung, eventualele creșteri bugetare fiind insuficiente în raport cu nevoile reale ale sectorului. Bugetul din acest an este circumscris inerției manifestate în ultimii ani, sinteza alocărilor în ultimii 7 ani prezentându-se astfel:
Anul | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 |
Total componentă programe de tineret | 11.200.000 lei | 10.050.000 lei | 13.400.000 lei¹ | 17.650.000 lei | 9.941.000 lei | 13.540.000 lei | 12.900.000 lei |
Pandemia de Coronavirus a cauzat, desigur, o criză fără precedent, context în care lista priorităților, în mod natural, se schimbă, reperele sunt reanalizate, iar obiectivele redefinite. Resursele se redistribuie, iar costul de oportunitate guvernează mai mult ca oricând deciziile financiare, direcție, de altfel, firească în astfel de vremuri. Dar, în aceleași timpuri de restriște, promisiunea coaliției de guvernare a fost chiar una dintre măsurile pentru care CTR și partenerii săi au militat de-a lungului timpului – „creșterea finanțării alocate pentru susținerea activităților de tineret, în Legea bugetului de stat pentru anul 2021, la echivalentul a un 1 Euro/tânăr/an (de la 0.35 Euro/tânăr/an, în prezent)”. Totuși, această propunere inițială s-a concretizat într-o creștere artificială (de la 1,89 lei/tânăr/an la 2,06 lei/tânăr/an) realizată de fapt prin transferarea sumelor între categoriile de bugetare.
Solicitările sectorului pot fi consultate în analiza realizată de organizațiile partenere inițiatoare ale Rezoluției Tinerilor. Unele dintre aceste propuneri au fost formulate sub forma amendamentelor la bugetul de stat, toate fiind respinse în cadrul ședinței de marți. În acest sens, iată o traducere a bugetului alocat pentru tineret, adoptat pentru anul 2021:
Program de centre de tineret – 500.000 de lei = aproximativ 102.500 euro
5 milioane de tineri într-un apartament cu 2 camere
Centrele de tineret reprezintă locații permanente (clădiri, spații destinate tinerilor), care ar trebui să existe la nivelul fiecărei comunități, în cadrul cărora sunt dezvoltate activități, programe și servicii specifice pentru tineri, în funcție de nevoile și interesele identificate, asigurate preponderent de lucrători de tineret, fiind zone de învățare, recreere și ajutor. Activitatea acestora, la nivel național, ar trebui susținută, conform bugetului 2021, cu echivalentul în bani al unui apartament cu 2 camere. Tinerii au nevoie de spații pe care să le considere ale lor, unde să-și poată pune în aplicare ideile sau unde să poată participa la activități prin care să se dezvolte.
Program de cercetare socială în domeniul tineretului – 200.000 lei = aproximativ 41.000 euro
Nevoile tinerilor valorează cât o mașină
Cercetarea este primul pas în soluționarea oricăror probleme – pentru a trata e necesar mai întâi diagnosticul. Tinerii sunt cea mai flexibilă categorie demografică, sistemul valorilor și al nevoilor lor este în permanentă evoluție. Astfel, este necesar uneori să facem din nou cunoștință cu tinerii noștri. Cine sunt ei? Ce nevoi, aspirații și dorințe au ei? Cum îi putem sprijini și care e dinamica nevoilor lor? Crearea politicilor publice poate porni doar de la studii aprofundate asupra grupurilor de beneficiari.
Program de susținere a acțiunilor de tineret – 9.800.000 lei = aproximativ 2 milioane de euro
Primăria Cluj alocă 12,6 milioane de lei pentru finanțarea activităților ONG-urilor, în timp ce MTS dă 9,8 milioane de lei pentru tineri
MTS organizează anual concursuri de proiecte naționale și/sau locale în care finanțează inițiativele organizațiilor de și pentru tineret, respectiv ale organizațiilor studențești. Proiectele de tineret reprezintă oportunități de dezvoltare pentru aceștia, stimulează și sprijină eforturile lor creative, facilitează învățarea continuă și răspund intereselor și nevoilor lor, fiind adesea create de tineri pentru tineri. De asemenea, prin finanțarea proiectelor derulate, organizațiile pot completa capacitatea administrativă și umană a MTS, aducând o contribuție pozitivă pentru tineri. Alocarea în 2021 este practic de 2,09 lei/tânăr³, reprezentând o creștere față de anii trecuți, însă insuficientă, în special în contextul provocărilor aduse de pandemia de Coronavirus.
Program: dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii și programe pentru tineri, în special studenți – 2.400.000 lei = aproximativ 500.000 euro
Bugetul pentru Taberele Studențești a fost schimbat de 4 ori și fără justificare
Taberele studențești reprezintă un mod de încurajare a performanței pentru tinerii angrenați în sistemul de învățământ superior, aceștia având posibilitatea de a beneficia de locuri gratuite în tabere în funcție de rezultatele obținute la învățătură și de activitatea depusă în cadru organizat la diverse manifestări culturale, artistice, științifice sau sportive, fiind oferite gratuit locuri de cazare și masă pe parcursul unor evenimente de învățare și intercunoaștere create special pentru ei. În bugetul pentru anul 2021, numărul de beneficiari prefigurat este de 3000 de studenți – doar 0,56% din numărul total de studenți din România². Un calcul simplu ne arată că suma alocată/participant este de 800 de lei, insuficient pentru a acoperi costurile caracteristice unei astfel de activități, dacă ea se vrea a fi calitativă (cazare și masă pe parcursul mai multor zile, la care se adaugă costurile formării).
Defalcat, situația ultimilor 4 ani, arată astfel:
An | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | lei/tânăr 2021 |
Program de susținere a acțiunilor de tineret | 7.570.000 | 4.891.000 | 8.890.000 | 9.800.000 | 2.09 |
Program de centre de tineret | 800.000 | 500.000 | 1.250.000 | 500.000 | 0.10 |
Dezvoltarea și diversificarea ofertei de servicii și programe pentru tineri, în special studenți | 9.150.000 | 4.400.000 | 3.000.000 | 2.400.000 | 0.51 |
Program de cercetare socială în domeniul tineretului | 130.000 | 150.000 | 400.000 | 200.000 | 0.04 |
Total componentă programe de tineret | 17.650.000 | 9.941.000 | 13.540.000 | 12.900.000 | 2.76 |
Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive și a centrelor de agrement | 85000 | 81190 | 76599 | 75338 | 16.12 |
Total componentă Tineret | 102.650 | 91.131 | 90.139 | 88.238 | 18.88 |
PIB | 949.600.000 | 1.040.800.000 | 1.129.200.000 | 1.116.800.000 | |
% Tineret din PIB | 0.01% | 0,01% | 0,01% | 0.01% |
Este necesar să acceptăm că, în contextul unei crize globale precum cea pe care o trăim acum, povara colectivă trebuie distribuită, cursul vieții fiind mai imprevizibil ca oricând. Suntem conștienți că efectele unui astfel de eveniment mondial se resimt puternic la nivelul fiecărei categorii sociale sau grup demografic, ale căror probleme specifice sunt accentuate pe fondul tulburării globale. Din păcate, se pare că în acest tumult al vieții, problemele tinerilor se pierd. Dar nu sunt ei oare cei pe care îi numim repetitiv, mecanic, viitorul? Și totuși, în aceste vremuri în care toată lumea e cu gândul la refacere și dezvoltare, tocmai lor le punem pe pauză posibilitatea de evoluție.
¹ (probabil că aceasta este suma, deși fișele din acel an nu au fost redactate corespunzător)
² 533.749 de persoane conform datelor aferente anului 2019
³ Calculat la numărul de 4.672.206 de tineri rezidenți în România