office@ctr.ro

Zece priorități ale tinerilor pentru viitorul Guvern

Consiliul Tineretului din România (CTR), federația care reprezintă tinerii și organizațiile de tineret solicită, în contextul desemnării unui nou Prim-ministru și în condițiile în care numărul tinerilor din România a scăzut cu aproape o treime în ultimii 15 ani, tratarea în mod real și cu prioritate a nevoilor acestora, precum și o abordare coerentă din partea Guvernului în privința politicilor pentru tineret. Șansele la un loc de muncă plătit decent, condițiile de locuire, condițiile pe care le pot asigura copiilor lor, modul în care inițiativele și ideile lor sunt susținute și o administrație publică profesionistă, modernă și integră sunt esențiale pentru ca tinerii să poată privi cu optimism.

Având în vedere complexitatea nevoilor tinerilor și, prin urmare, a măsurilor care trebuie luate pentru a răspunde acestor nevoie, reprezentanții organizațiilor de tineret din România solicită viitorului Prim-ministru și viitorului Guvern următoarele:

  1. Existența în continuare a Ministerului Tineretului și Sportului sau înființarea unui Minister al Tineretului cu atribuții sporite. Politicile pentru tineret sunt complexe și nu pot fi subsumate unui alt domeniu, chiar și celui al Educației, fiind nevoie ca ambele să beneficieze de prioritate. Ministerul responsabil de tineret trebuie susținut pentru a asigura o abordare coerentă la nivelul diferitelor ministere în privința politicilor pentru tineret.
  2. Implementarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020 în anul 2020, precum și demararea imediată a demersurilor pentru elaborarea strategiei succesoare – pentru perioada 2021 – 2026. Chiar dacă România are o strategie care vizează diferite domenii prin care ar trebui îmbunătățită viața tinerilor, aceasta nu a avut niciodată planuri de acțiune care să prevadă ce măsuri urmează a fi realizate, ce bugete sunt alocate și ce rezultate vor avea acestea – practic, Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015 – 2020 nu a fost niciodată aplicată.
  3. Dezvoltarea de politici publice care să reducă declinul demografic, inclusiv prin asigurarea unui progres al sistemelor publice de educație și sănătate, măsuri care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de locuire a tinerilor, măsuri de sprijin pentru tinerele familii, stimularea antreprenoriatului și altele.
  4. Acordarea unei atenții deosebite celor mai vulnerabili tineri, inclusiv prin oferirea de sprijin mamelor minore, sprijinirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului și a tinerilor cu dizabilități, stimularea adopției  prin alocare de fonduri pentru creșterea și consilierea copiilor și a tinerilor cu dizabilități sau cu istoric de traumă sever.
  5. Creșterea finanțării alocate pentru susținerea activităților de tineret în Legea bugetului de stat pentru anul 2020 la echivalentul a un Euro / tânăr / an. Bugetul actual este în acest moment echivalent cu un covrig pe tânăr pe an (1,49 lei).
  6. Susținerea adoptării proiectului Legii tineretului, într-o formă agreată și de Consiliul Tineretului din România și care să conducă inclusiv la dezvoltarea de strategii pentru tineret la nivelul consiliilor locale și județene, dezvoltarea lucrului cu tinerii și crearea condițiilor pentru înființarea de centre de tineret care să sprijine tinerii prin dezvoltarea de abilități transversale, integrare socială, facilitarea accesului la oportunități educaționale și de voluntariat, consiliere a carierei și alte servicii, în funcție de nevoile comunităților deservite.
  7. Susținerea pentru modificarea legislației și procedurilor care guvernează funcționarea structurilor neguvernamentale și finanțarea publică, în vederea simplificării birocrației asociate, introducerii instrumentelor electronice și creșterii transparenței.
  8. Luarea deciziilor referitoare la descentralizarea atribuțiilor și patrimoniului în domeniul tineretului doar în urma consultării sectorului de tineret și, în cazul patrimoniului, cu menținerea destinației acestuia.
  9. Implementarea politicilor pentru tineret asumate la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, în special Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană și Consiliul Europei.
  10. Asigurarea unui echilibru de gen în privința funcțiilor de ministru și secretar de stat.

Faptul că în ultimii 15 ani, numărul tinerilor a scăzut cu aproape o treime, de la aproximativ 7,5 la 5 milioane de tineri, iar perspectiva este una negativă, trebuie să conducă la măsuri curajoase cât mai rapid. Este o rană deschisă a societății românești lăsată de decidenții care au lăsat nevoile tinerilor să fie ignorate și speranțele lor să fie năruite, prin incompetență, corupție, inconsecvență și subfinanțare. E crucial ca viitorii interlocutori din partea guvernamentală să schimbe radical modul în care sunt abordate aceste nevoi și să ofere soluții care să convingă tinerii că pot avea un viitor decent și în România.

Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România

Close Menu