office@ctr.ro

Tinerii din România condamnă sabotarea predării limbii române în școlile minorităților naționale

Consiliul Tineretului din România (CTR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Uniunea Liceenilor Maghiari (MAKOSZ), reprezentanții legitimi ai tinerilor, elevilor, respectiv liceenilor de etnie maghiară din România, își exprimă dezamăgirea cu privirea la adoptarea unor măsuri în ceea ce privește predarea limbii române în învățământul primar, la clasele cu predare în limba minorităților naționale, în lipsa unor dezbateri ample cu actorii interesați, respectiv în lipsa unei fundamentări corespunzătoare a unor decizii care pot afecta integrarea acestora în societatea românească.

Prin Ordonanța de Guvern nr. 9/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, adoptată de Guvernul României în data de 23 august 2018, s-a modificat Legea Educației Naționale nr. 1/2011, în sensul introducerii unui nou alineat (7^1), după alineatul (7) în cadrul articolului 263. Acest nou alineat prevede faptul că „în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”. 

CTR a elaborat o analiză mai amplă pe această temă, disponibilă AICI.

Implementarea unei astfel de măsuri nu se poate realiza în acest mod, mai ales în cazul existenței precedentului practicii neunitare în ceea ce privește salarizarea cadrelor didactice care predau educație fizică în ciclul primar. Faptul că Ordonanța de Guvern a fost adoptată în data de 23 august, cu mai puțin de o lună înainte de începerea anului școlar, în absența unor dezbateri ample și nu a fost adusă la cunoștința publicului într-un mod clar, fără echivoc (ex: din comunicatul de presă remis de Ministerul Educației Naționale, în urma adoptării OG la care facem referire, lipsește cuvântul „minoritate”, nefiind menționată această măsură).

Până în momentul adoptării acestui alineat nou, în învățământul primar era obligatoriu ca profesorii să aibă studii superioare de specialitate doar în cazul orelor de educație fizică. Identificăm o serie de dificultăți în aplicarea acestui nou alineat. În primul rând, dacă ne raportăm la cealaltă disciplină din învățământul superior care trebuie predată de cadre didactice cu studii superioare de specialitate – educație fizică, constatăm că a existat o adevărată tevatură în ceea ce privește implementarea prevederilor art. 263, alin. (7). A fost nevoie, prin urmare, de o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește modul în care se realizează salarizarea cadrelor didactice.

Avem toate indiciile să credem că vor exista probleme la constituirea normelor didactice ale cadrelor didactice care ar trebui să fie responsabile de predarea limbii române în clasele primare cu predare în limbile minorităților naționale. De asemenea, vor exista, cel mai probabil, discrepanțe în ceea ce privește salarizarea personalului didactic în cauză.

De asemenea, una dintre principalele probleme identificate în ceea ce privește resursa umană potențial calificată pentru a implementa noua măsură propusă de Guvernul României, este aceea a faptului că „din nomenclatorul specializărilor la nivel licență, lipsește specializarea «limba română ca limbă nematernă», iar absolvirea secției de Limba și literatură română nu asigură pregătirea profesională și psiho-pedagogică necesară în predarea limbii române pentru non-nativi” – problemă semnalată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, unul dintre puținii actori din domeniul educațional care au salutat inițiativa Ministerului Educației Naționale.

În plus, considerăm că există premisele apariției unor dezechilibre bugetare la nivelul unităților de învățământ preuniversitar. Această măsură trebuia adoptată alături de garanții financiare în vederea îndeplinirii ei. De asemenea, ne temem de impactul negativ asupra persoanelor care în momentul de față predau limba română la respectivele clase. Tăierile salariale implicite ar putea conduce la demotivarea personalului, existând posibilitatea ca acesta să părăsească sistemul de învățământ în lipsa unei retribuții mulțumitoare.

Nu în ultimul rând, aproape în unanimitate, reprezentanții minorităților naționale au reacționat vehement împotriva acestei inițiative a Guvernului României. Menționăm aici Conferința Tineretului Maghiar din România (MIÉRT), Forumul Democrat al Germanilor din Romania, Asociația Părinților Maghiari din Târgu Mureș sau Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România.

CTR, CNE și MAKOSZ condamnă modul în care Ministerul Educației Naționale și Guvernul României au decis să reglementeze problema predării limbii române în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, în sensul introducerii obligativității deținerii studiilor superioare de specialitate pentru respectivele cadre didactice. Accesul minorităților naționale la educație reprezintă o temă de maxim interes pentru noi, având în vedere că de acest lucru depinde viitoarea lor integrare în România. Acest lucru este cu atât mai important cu cât se împlinesc 100 de ani de la momentul semnării Declarației de la Alba Iulia, prin care se ofereau drepturi extinse minorităților conlocuitoare.
Considerăm că decizia a fost luată în lipsa unor consultări ample, într-o perioadă total inoportună și fără un studiu aprofundat cu privire la consecințele și impactul adoptării acestei măsuri. Prin urmare, solicităm următoarele:

1. Modificarea art. 1, pct. 17 din OG nr. 9/2018, în sensul eliminări obligativității prevederii conform căreia „în învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”, până la un moment oportun implementării acestuia
2. Pilotarea în unități școlare învățământ preuniversitar care au această capacitate, astfel încât să se poată evalua impactul financiar, referitor la resursa umană, dar și rezultatele acestei măsuri asupra învățării.
3. Crearea contextului în cadrul mediului universitar pentru că viitorii absolvenți de învățământ superior interesați să predea limba română în școlile vizate să își poate exercita în mod corespunzător vocația.

Ne exprimăm speranța că Guvernul României va analiza cu celeritate solicitarea noastră în cel mai scurt timp și că situația se va remedia în cel mai scurt timp. De asemenea, sperăm ca pe viitor, măsuri cu un astfel de impact nu vor mai fi legiferate în timpul vacanței școlare și cu atât de puțin timp înainte de începerea implementării, ci vor fi dezbătute amplu și va ajunge la un consens cu actorii implicați în procesul educațional.

„E normal ca statul să fie interesat ca toți elevii să învețe și să comunice cât mai bine în limba română, inclusiv cei care învață în școli cu predare în limbile minorităților naționale. Totuși, mai degrabă decât să rezolve problemele existente, astfel de măsuri heirupiste bulversează școlile vizate și riscă să fie văzute ca un atac cu motivație etnică. De altfel, nota de fundamentare este, pe acest subiect, absolut rușinoasă și nedemnă de un minister, întrucât nu prevede în mod real consecințele măsurii din punct de vedere financiar, organizatoric sau al pregătirii pedagogice necesare pentru absolvenții de studii de specialitate, pentru ca aceștia să facă față contextului din școlile cu predare în limbile minorităților naționale. Practic, ministerul educației a vrut să legifereze o idee și ea să meargă pe bază de hocus-pocus în școli, fără să fie transformată în prealabil în mod real într-o politică publică.” – Mihai Dragoș, președinte, Consiliul Tineretului din România

„Din păcate, ne aflăm din nou în fața unor modificări realizate din pix, fără consultarea riguroasă a părților implicate, ce au efecte, se pare, negative asupra zecilor de mii de elevi aparținând minorităților naționale, din ciclul primar. În acest context, există riscul ca elevilor afectați să le fie îngreunată înțelegerea limbii române ca limbă nematernă, fapt ce va duce la accentuarea clivajelor dintre minorități și restul populației. Deși nu negăm bunele intenții ale executivului, condamnăm modul în care sunt luate deciziile cu un impact major, fără analizarea riguroasă, din multiple perspective, a posibilelor efecte ale acestora” – Petru Apostoaia, președinte, Consiliul Național al Elevilor

„Solicităm abrogarea în regim de urgenţă a prevederilor art. I. pct. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei datorită faptului că aceasta a fost adoptată nelegal, cu încălcarea dispoziţiilor Constituţiei României şi a Legii Educaţiei Naţionale, fiind deasemenea iraţională, discriminatorie şi profund umilitoare pentru categoria profesională din care facem parte.” – Tamas Bukur, președinte, Uniunea Liceenilor Maghiari

Close Menu