În cadrul unei conferințe de presă organizate ieri, 17 decembrie, Convenția Națională a Fundațiilor pentru Tineret (CNFT), Asociația CIVICUS România și Consiliul Tineretului din România (CTR) au prezentat rezultatele proiectului „Instrumente de consolidare a dialogului structurat în politicile publice în domeniul tineretului – ACTIV – ONGT”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020, cod MySMIS 111432, cod SIPOCA 277. 

Organizațiile partenere au formulat, în cadrul proiectului și în urma consultării organizațiilor de profil și a autorităților publice, o serie de propuneri de îmbunătățire a Legii tinerilor și a actelor normative în baza cărora se finanțează proiectele de tineret.

Dacă propunerile organizațiilor vor fi adoptate, câteva dintre principalele efecte vor fi:

  • Adoptarea de strategii pentru tineret (multianuale) și planuri de măsuri (anuale) va deveni obligatorie atât pentru Guvern, cât și pentru autoritățile locale. Strategia națională va include toate facilitățile prevăzute de Legea tinerilor, astfel încât acestea să nu mai fie ignorate de autorități – inclusiv facilități referitoare la achiziționarea unei locuințe, antreprenoriat sau consiliere a carierei.
  • Se vor dezvolta centre pentru tineret, în baza unor standarde și a unei metodologii de acreditare elaborate de Ministerul Tineretului și Sportului. Centrele ar putea fi înființate atât de autorități publice, cât și de organizații neguvernamentale.
  • Va fi introdus dreptul tinerilor de a fi informați cu privire la drepturile și obligațiile lor în contextul dobândirii capacității de exercițiu restrânse, respectiv a capacității de exercițiu depline.
  • Digitalizarea, debirocratizarea și simplificarea procedurilor legate de finanțarea proiectelor pentru tineret de către autoritățile publice vor fi prevăzute de lege, urmând modelul programului Erasmus+ și a altor exemple de bună practică

În cadrul conferinței de presă a fost lansată oficial platforma de petiționare www.voceata.ctr.ro, dedicată organizațiilor de/pentru tineret. De asemenea, a fost discutată strategia de advocacy pentru promovarea politicilor publice alternative elaborate în cadrul proiectului, alături de rețeaua de Conectori a Consiliului Tineretului din România, formată din reprezentanți ai organizațiilor de profil. O parte din membrii rețelei au beneficiat anterior, în cadrul proiectului, de un program de formare ca specialiști în activitatea de lobby.

Documentele elaborate în cadrul proiectului pot fi găsite pe pagina web a Consiliului Tineretului din România, la adresa http://ctr.ro/initiative/activ-ongt/

Dacă am vrea să știm ce face statul pentru tineri, care este planul Guvernului sau care este planul primăriilor și consiliilor județene pentru generația noastră, am avea mari dificultăți – există o strategie națională pentru tineret care nu are planuri de implementare și, practic, nu e în implementare și mai avem câteva strategii locale izolate. Avem, de asemenea, o lege a tinerilor în care sunt prevăzute multe facilități care ar trebui acordate tinerilor, dar care nu a fost transpusă în măsuri concrete de către Guvern. Vrem ca această degringoladă să înceteze. Având în vedere atât declinul demografic, cât și faptul că foarte mulți tineri pleacă din România și își construiesc viitorul în alte țări, este nevoie ca România să aibă, în sfârșit, o abordare clară pentru îmbunătățirea calității vieții tinerilor. Dacă vor fi adoptate, la asta vor contribui propunerile noastre și munca noastră din cadrul acestui proiect.” – Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România

La evenimentul de închidere a proiectului au participat reprezentanți ai autorităţilor publice de la nivel central, cu atribuții în domeniul politicilor de tineret, organizațiilor neguvernamentale de/pentru tineret, alţi actori instituţionali relevanţi, și nu în ultimul rând, reprezentanți ai mass-media.

Lista completă a instrumentelor de politici publice alternative dezvoltate în cadrul proiectului, prezentată în cadrul conferinței de presă finală, este:

  • procedura de implementare a dialogului structurat, de consultare, de către autoritatea publică centrală (Ministerul Tineretului și Sportului), a structurilor neguvernamentale de/pentru tineret, cu privire la măsuri, proiecte, programe, acte normative, strategii relevante pentru domeniul politicii de tineret;
  • instrumente independente de implementare, monitorizare și evaluare, respectiv, planul de măsuri pentru stimularea participării civice a tinerilor, planul de monitorizare și metodologia de evaluare a Strategiei Naționale în Domeniul Politicii de Tineret 2015-2020; 
  • adaptarea cadrului legal relevant pentru domeniul politicilor publice în domeniul tineretului, la nevoile și realitățile sociale actuale, prin politici alternative, astfel încât acesta să fie aplicabil, efectiv și eficient: realizarea unor propuneri de modificare și completare a unor acte normative relevante, precum: Legea tineretului nr. 350/2006; Legea nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general; metodologia pentru Concursul național/local de proiecte de tineret și pentru Concursul național de proiecte studențești, adoptată prin ordin al ministrului tineretului și sportului, reglementată în 2019 prin ordinul ministrului tineretului și sportului;
  • dezvoltarea și utilizarea unei aplicații web (platformă on-line) ca suport pentru facilitarea consultării structurilor neguvernamentale de/pentru tineret, a formulării de propuneri alternative la politicile publice relevante pentru tineret, a petiționării, a organizării de acțiuni publice;
  • constituirea unei rețele tematice de nivel național pentru stimularea participării civice și a cetățeniei active în rândul tinerilor, care utilizează ca suport aplicația web dezvoltată în cadrul proiectului.

De asemenea, în cadrul conferinței de presă au fost prezentate și obiectivele transversale din cadrul proiectului (promovarea egalităţii, provocările aduse de schimbările demografice actuale, importanţa protecţiei mediului şi dezvoltării durabile, buna guvernare, respectarea şi promovarea drepturilor omului).