Posts Under Tag: Legea Tinerilor

CTR_omulet[640x640px][RGB][2016]

CTR le cere autorităților locale asumare pentru soarta tinerilor

Update: La solicitarea Prim-ministrului Sorin Grindeanu, la sfârșitul lunii martie Ministerul Afacerilor Interne le-a solicitat prefecților să intervină pentru cunoașterea și respectarea Legii Tinerilor de către consiliile județene și primăriile reședință de județ. Intervenția ar putea duce la alocarea de fonduri pentru tineret în județe și municipii reședință de județ în care acest lucru nu se întâmplă fie de la începutul anului, fie în urma unor rectificări bugetare, iar prefecții pot ataca în contencios administrativ bugetele care nu respectă prevederile legale. Implicarea Guvernului a fost obținută cu sprijin din partea Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Social. Vom reveni cu mai multe informații!

Consiliul Tineretului din România atrage atenția că și în acest an o mare parte din consiliile județene și primăriile reședință de județ nu au ținut cont în elaborarea proiectelor de bugete locale de obligația constituirii „Fondului destinat activităților de tineret” și nici nu implementează procedurile de consultare a organizațiilor de tineret prevăzute de lege. În acest sens, CTR a solicitat oficial Guvernului să intervină prin prefecți pentru asigurarea respectării legii de către autoritățile locale vizate.

Liderii principalelor partide politice și-au asumat în Noiembrie printr-un protocol semnat de (co)președinți susținerea Rezoluției Tinerilor (PSD, PNL, ALDE și PMP), respectiv, printr-o declarație, colaborarea cu sectorul de tineret pe temele prevăzute în document (USR). Nevoia unei implicări mai mari a autorităților locale în dezvoltarea de politici și măsuri adresate tinerilor, precum și necesitatea consultării organizațiilor de tineret sunt printre prioritățile vizate. Astfel, CTR le-a solicitat și partidelor politice menționate să susțină, prin reprezentanții lor în consiliile județene și locale, aplicarea legii.

Federația a trimis și cereri în baza legii 544/2001 referitor la modul de aplicare a Legii Tinerilor de către primării și consilii județene, în cursul zilei de azi, prin aplicația „Ia Statul la Întrebări” a Societății Academice din România. Răspunsurile primite vor fi centralizate și publicate în luna Aprilie, sub forma unui raport.

De asemenea, CTR susține organizațiile locale în eforturile pe care le fac pentru a obține implicarea autorităților locale în susținerea programelor de tineret, prin Conectorii din rețeaua națională „Povestea Generației Tale”.

„Soarta tinerilor depinde foarte mult și de deciziile luate la nivelul Guvernului și Parlamentului, dar și de modul în care se implică primăriile și consiliile județene. Din păcate, de cele mai multe ori acestea nu au departamente sau direcții de specialitate, nu au strategii clare prin care să ajute tinerii să se dezvolte și să dezvolte la rândul lor comunitatea în care trăiesc. Se pot face programe de formare, tinerii pot obține o calificare, o meserie, pot fi ajutați să își dezvolte afaceri, să dezvolte un regim de viață sănătos, să se perfecționeze în domeniile în care sunt talentați, să organizeze festivaluri culturale. Sunt multe moduri prin care energia tinerilor și potențialul lor pot fi puse în valoare, însă din păcate majoritatea primăriilor și consiliilor județene nu respectă nici măcar prevederile legale de bază ce țin de alocarea unor sume pentru activități de tineret și de funcționarea unor mecanisme de consultare a tinerilor și a organizațiilor lor.” – Mihai Dragoș, Președintele Consiliului Tineretului din România

Întregul demers este o continuare a proiectului „Tineri pentru democrație: transparență și bună guvernare în alocarea și gestionarea fondurilor pentru tineret la nivelul autorităților locale”, prin care s-a obținut o creștere de aproximativ 3.5 milioane a fondurilor alocate de autorități locale pentru programe de tineret în 2016 față de 2015. Proiectul a fost inițiat în 2015 de Centrul pentru Politici Educaționale în parteneriat cu Societatea Academică din România și Consiliul Tineretului din România și finanțat în perioada 2015 – 2016 prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Link-uri utile:

Ia statul la întrebări – locul unde pot fi vizualizate cererile de informații publice și răspunsurile primite

1. CTR_solicitare implicare prefecti

2. CTR- Propunere implicare PSD

3. CTR-Propunere implicare PNL

4. CTR-Propunere implicare USR

5. CTR-Propunere implicare ALDE

6. CTR-Propunere implicare PMP

Summitul Tinerilor

Prioritățile tinerilor pentru viitorul Guvern, stabilite la Timișoara

Reprezentanții celor mai importante organizații de tineret din România s-au întâlnit, au discutat și adoptat la Timișoara Rezoluția Tinerilor, prin care cer Președintelui României, președinților camerelor parlamentului, premierului și președinților partidelor politice o abordare strategică a măsurilor în domeniul tineretului, în acest moment împărțite între prea multe ministere și autorități, necorelate și având de multe ori la bază legislație incompletă sau care nu produce efecte reale. Rezoluția rezumă prioritățile organizațiilor semnatare și concluziile din cadrul Summitului Tinerilor, desfășurat în perioada 11 – 16 noiembrie 2016 și coordonat de Consiliul Tineretului din România.

Cu ocazia acordării Înaltului Patronaj pentru programul „Capitala Tineretului din România”, ediția 2017, Președintele României a transmis deja un mesaj prin care abordează importanța implicării tinerilor în viața publică și care poate fi citit aici: http://www.presidency.ro/ro/media/mesaje/mesajul-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-transmis-cu-ocazia-acordarii-inaltului-patronaj-pentru-programul-capitala-tineretului-din-romania-editia-2017

Inițiatorii (structuri neguvernamentale, sindicale și patronale de tineret) au împreună peste 80.000 de membri, desfășoară activități care au impact direct asupra altor câteva sute de mii anual și luptă pentru interesele a peste 3 milioane de tineri români. Acestea cer măsuri mai curajoase pentru stimularea natalității și ameliorarea declinului demografic actual, un sistem de educație formal adaptat la realitățile secolului XXI, precum și susținerea extinderii și recunoașterii educației nonformale și a voluntariatului, încurajarea antreprenoriatului și asigurarea de condiții de muncă decente pentru tineri, prevenția problemelor de sănătate și dezvoltarea sportului școlar și universitar, un mediu mai curat, facilitarea integrării persoanelor cu dizabilități în societate și, nu în ultimul rând, combaterea discursului instigator la ură și a măsurilor împotriva unor minorități etnice, sexuale sau religioase și altor categorii sociale. Rezoluția atrage atenția și asupra faptului că e important ca unul dintre miniștrii viitorului guvern să răspundă în mod real de integrarea politicilor de tineret aflate în competența mai multor ministere care nu comunică în mod adecvat între ele. De asemenea, semnatarii cer ca modul în care Guvernul și autoritățile locale iau decizii și implementează măsuri cu impact asupra tinerilor să fie mai clar reglementat, transparent și să descurajeze corupția.

Inițiatorii vor lansa în cursul săptămânii următoare și un plan de guvernare pentru tineret care detaliază fiecare domeniu abordat în rezoluție, după integrarea propunerilor făcute de tineri activi în proiecte și organizații de tineret din toată țara și care au participat la atelierele din cadrul Summitului Tinerilor. De asemenea, aceștia cer întâlniri cu Președintele României, președinții camerelor parlamentului, Prim-ministrul și președinții partidelor politice, înainte de alegeri, pentru discutarea acestor propuneri.

„Prin această rezoluție și colaborare depășim limitarea fiecărei organizații de tineret la nișa ei și începem să lucrăm împreună, să ne înțelegem și armonizăm punctele de vedere și să ne susținem reciproc în inițiativele noastre. Ne-am dat seama că așa putem fi mult mai puternici, dar și că atât timp cât fiecare minister trage în altă direcție atunci când vine vorba de măsuri cu impact asupra tinerilor și nu există o coerență generală la nivelul Guvernului nu putem să asigurăm o îmbunătățire semnificativă a situației în care se află generația noastră de la an la an. Principalele instituții în stat și partidele politice trebuie să înceapă să gândească strategic atunci când vine vorba de noi. Mai vreau să le spun tinerilor că șansele ca decidenții să acorde atenție nevoilor noastre sunt direct proporționale cu participarea la vot! Din păcate, decidenții țin de multe ori cont mai mult de calculul electoral decât de impactul unor măsuri pentru societate…” – Mihai Dragoș, Președintele Consiliului Tineretului din România

Summitul Tinerilor, Ediția I – „Scrie Povestea Generațiilor Tale” este un eveniment organizat de guvernanța Capitalei Tineretului din România, program aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis – Consiliul Tineretului din România, Federația Share Cluj Napoca, Grupul PONT și Banca Comercială Română, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului și Fundația Județeană pentru Tineret Timiș. Acesta a cuprins o serie de ateliere facilitate de liderii celor mai importante organizații de tineret din România, dezbateri cu lideri ai organizațiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare, sesiuni de formare și a inclus Gala Tineretului din România, eveniment în cadrul căruia au fost premiate cele mai bune proiecte de tineret și a fost anunțat orașul care va avea titlul de Capitală a Tineretului din România după Timișoara, începând cu 2 mai 2017.

Rezoluția Tinerilor poate fi accesata aici: https://goo.gl/LsjFAu

 

Inițiatorii rezoluției sunt:

Consiliul Tineretului din România (CTR);

Consiliul Național al Elevilor (CNE);

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR);

Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR);

Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical (OTBNS);

CNS Cartel-Alfa – Comisia Națională de Tineret;

Organizația Națională Cercetașii României (ONCR);

Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI);

Filiala de Tineret a Asociației Naționale a Surzilor din România (ANSR-Tineret);

Uniunea Liceenilor Maghiari (ULM);

Federația VOLUM;

Asociația Student Sport;

Fundația World Vision Romania (WVR);

Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT);

Federația Share – Cluj-Napoca;

Let’s Do It – Romania;

Asociații de elevi – Asociația Elevilor din Bacău (AEBC), Asociația Elevilor din Constanța (AEC)

 

 

Primaria Constata

CTR ctirică lipsa de interes a autorităților constănțene față de tineret

Consiliul Tineretului din România, Asociația Elevilor din Constanța și Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical – Constanța critică lipsa de interes a autorităților municipiului Constanța în ceea ce privește domeniul de tineret.

Concret, organizațiile de tineret au solicitat din luna ianuarie, în conformitate cu prevederile legii tinerilor, înființarea unui consiliu consultativ pe probleme de tineret. În acest sens, cele două organizații au trimis și o propunere de regulament, după modelul consiliilor consultative din alte unități administrativ-teritoriale. Municipiul Constanța are obligația de a înființa acest consiliu consultativ și să consulte tinerii în problemele care îi privesc.

Observăm că, cu bună știință, viceprimarul municipiului Constanța, Decebal Făgădau, eludează dispozițiile legii tinerilor și a legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. Astfel, aceste întâlniri “regulate” cu unele organizații neguvernamentale nu înseamnă respectarea procedurii de consultare publică, ci distrage de la aplicarea standardelor minimale pe care le impune legea. Tot aceste consultări distrag posibilitatea organizării unor consultări în grupuri restrânse unde să se poată discuta tehnic și concret asupra viitoarelor proiecte de hotărâri pe care administrația municipiului dorește să le înainteze.

Somăm public autoritățile locale să adopte hotărârea privind înființarea consiliului consultativ pe probleme de tineret și să respecte prevederile legii transparenței decizionale în sensul publicării proiectelor de hotărâre de pe site, precum și transmiterea acestora prin poșta electronică organizațiilor neguvernamentale din domeniul respectiv. În caz contrar, CTR și AEC vor acționa în instanță autoritățile locale și vor depune plângeri penale, pentru neglijență în serviciu.

De asemenea, dorim să reamintim că AEC și CTR s-au opus organizării evenimentului “Ziua Copilului”. Neprezentarea niciunei organizații neguvernamentale pentru accesarea de fonduri nerambursabile demonstrează validitatea punctelor de vedere exprimate de cele două organizații, precum și rezultatul unor decizii pripite luate de către autorități, fără a ține cont de nevoile societății.

Tineri Craciun

Guvernul promite măsuri legislative pentru tineri, dar evită să discute despre buget

 

Ministerul Tineretului și Sportului va include modificarea Legii Tinerilor nr. 350 / 2006, în vederea asigurării unei implementări corespunzătoare, printre prioritățile legislative ale Guvernului pentru 2016, după ce o analiză a Centrului pentru Politici Educaționale, Consiliului Tineretului din România și Societății Academice din România a arătat că sub o treime din autoritățile publice locale constituie fondul destinat activităților pentru tineret în cadrul bugetului propriu și doar două (2) au înființat consilii consultative pentru gestionarea acestor fonduri, deși au aceste obligații conform legii. Analiza poate fi consultată pe pagina http://tineripentrudemocratie.cpedu.ro/.

Asumarea a fost făcută în cadrul unei întâlniri oficiale care a avut loc miercuri, 23 Decembrie, între Consiliul Tineretului din România și Ministerul Tineretului și Sportului, solicitată de reprezentanții tinerilor ca urmare a lipsei de obiective care vizează tinerii în programul de guvernare al Guvernului Cioloș, dar și a tăierilor bugetare care privesc activitățile pentru tineret.

Dintre solicitările CTR exprimate anterior printr-o scrisoare deschisă adresată Prim-ministrului României, Dacian Cioloș, reprezentanții MTS și-au mai asumat că vor elabora un plan de implementare a Strategiei naționale pentru tineret 2015 – 2020, document care cuprinde prioritățile guvernului în 4 domenii majore care afectează tinerii – „Muncă și antreprenoriat”, „Cultură și educație nonformală”, „Sănătate, sport și recreere” și „Participare și voluntariat”. Planul de implementare este crucial întrucât strategia este mai degrabă un document de viziune, fără a avea prevăzute măsuri concrete, indicatori clari, instituții responsabile, bugete și termene limită. Scrisoarea deschisă poate fi consultată pe pagina web CTR – http://ctr.ro/pozitii-ctr/227-domnule-prim-ministru-ciolos-un-viitor-sustenabil-se-construieste-alaturi-de-tineri.

De asemenea, reprezentanții MTS au declarat că vor iniția demersuri pentru constituirea unui consiliu interministerial pe probleme de tineret și au anunțat că susțin și adoptarea de modificări legislative necesare pentru asigurarea unei administrări eficiente a patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist la nivel județean, în folosul tinerilor și al organizațiilor neguvernamentale de tineret, urmând ca aceste aspecte să facă obiectul unor procese mai largi de consultare în perioada următoare.

Bugetul alocat activităților pentru tineret rămâne însă o glumă proastă, scăderea drastică a unui buget deja foarte mic riscând să afecteze sustenabilitatea activităților derulate de sute de organizații pentru tineret din toată țara. Reprezentanții MTS nu au dorit să abordeze acest subiect în cadrul întâlnirii, întrucât repartiția bugetului în interiorul ministerului nu este deocamdată clară, urmând ca discuțiile pe această temă să fie reluate în luna Ianuarie.

„Asumările făcute de secretarul de stat Andrei Popescu, dacă sunt puse în practică, vor putea aduce un plus de valoare important pentru tineri. Este însă descurajator faptul că nu am putut discuta pe buget și asta ne arată că domnul Prim-ministru Dacian Cioloș și Guvernul său nu au deocamdată în vedere corectarea problemelor semnalate de noi în acest sens, un semnal descurajator referitor la modul în care tinerii și politicile pentru tineret sunt abordate de executiv. Vom continua, în paralel, demersurile referitoare la îmbunătățirea legislației, dar și eforturile de a obține implementarea de măsuri concrete, cu o susținere bugetară adecvată, pentru tinerii din România!” – Mihai Dragoș, Președinte CTR

Minuta completă poate fi consultată la următoarea adresă http://www.slideshare.net/secret/DYGArgGfqLj7mQ

 

1vot.IRENA

Domnule Prim-ministru Cioloș, un viitor sustenabil se construiește alături de tineri!

Stimate domnule Prim-ministru,

Ca urmare a analizării programului de guvernare propus, Consiliul Tineretului din România își manifestă îngrijorarea cu privire la lipsa unei viziuni reale în ceea ce privește politicile pentru tineret. Din păcate, interesul în creștere al tinerilor față de procesele politice și administrative din România, interes manifestat vizibil și cu impact semnificativ în ultimii ani, nu pare a fi reflectat în modul în care politicile publice din România răspund nevoilor acestei categorii de vârstă.

Astfel, în speranța că lipsurile semnalate de noi se datorează absenței unei persoane în cabinetul dumneavoastră care are expertiză în ceea ce privește problematica sectorului de tineret și care să fi putut contribui la propunerea de Program de guvernare, nu lipsei dumneavoastră de disponibilitate în a susține măsuri relevante pentru această categorie socială, enumerăm mai jos o serie de propuneri, pentru multe dintre ele existând deja o bază pe care se poate construi, pe care vă solicităm să le includeți în prioritățile dumneavoastră pentru perioada următoare:

Modificarea de urgență a legislației electorale
Una dintre principalele solicitări ale oamenilor ieșiți în stradă a fost legată de revizuirea legislației electorale (ctr.ro/programe/nationale/226-democratie-acum-apel-pentru-reforma-politica-si-electorala-rapida). Scăderea pragului electoral pentru accesul în Parlament, Parlamentul European, Consiliile Județene şi Consiliile Locale la 2% din voturi, alegeri în două tururi se scrutin sunt doar două dintre solicitările străzii, care nu se regăsesc deloc în programul de guvernare disponibil astăzi, 18.11.2015. (În documentul publicat aici http://www.cdep.ro/pdfs/guv201511/201511_ProgramGuvernare.pdf).

Adoptarea Planurilor de Acțiune aferente Strategiei naționale în domeniul politicii pentru tineret 2015 – 2020
Aceste planuri au fost lansate în dezbatere publică în Iulie 2014 (disponibile pe site-ul MTS). Adoptarea lor nu a fost aprobată însă de Guvern pentru că ar fi presupus alocarea de bugete, stabilirea de indicatori clari și ar fi permis monitorizarea și evaluarea. De altfel, strategia a fost ea însăși adoptată abia la începutul anului 2015, fapt ce a făcuit ca aplicabilitatea ei să fie extrem de limitată. Acest stil de elaborare de strategii trebuie să înceteze, iar obiectivele generale trebuie însoțite de măsuri concrete, specifice și măsurabile, măsuri care au alocate bugete corespunzătoare!.

Constituirea și asigurarea funcționalității Consiliului interministerial pentru tineret
Politicile care vizează tineretul au fost și sunt abordate segmentat, neunitar și neomogen la nivelul Guvernului și din această cauză impactul lor este redus. Ministerul Tineretului și Sportului nu a avut niciodată competența de a gestiona elaborarea de politici publice pentru tineret inclusiv cu caracter transversal, care să fie implementate și la nivelul ministerelor de linie ce gestionează domenii cu incidență asupra tinerilor, ci a fost mai degrabă un Minister al sportului, taberelor și concursurilor de proiecte pentru studenți și tineri. Procesul de elaborare a Strategiei naționale în domeniul politicii pentru tineret a fost, după ce structurile interne MTS nu au reușit să producă un rezultat de calitate, externalizat către UNICEF.
Politicile publice pentru tineret necesită o abordare integrată pentru a fi eficiente. De altfel, Legea Tinerilor nr. 350 / 2006 prevede existența Consiliului interministerial pentru educație, cultură, cercetare, tineret, sport și minorități, Consiliu care nu a funcționat niciodată.

Elaborarea Planului de Implementare a Garanției pentru Tineri 2016 – 2020 prin consultarea tuturor actorilor relevanți și asigurarea implementării corespunzătoare a măsurilor aferente, inclusiv prin parteneriat public-privat
În 2013, Uniunea Europeană a hotărât să ia măsuri ambițioase pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor, alocând inclusiv sume importante de bani prin programul „Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor”. România a adoptat Planul de Implementare a Garanției pentru Tineri 2014 – 2015, un plan ambițios prin care tinerii aflați în situații NEET (not in education, employment or training) ar fi trebuit să obțină, cu finanțare europeană, șansa de a fi integrați pe piața muncii, consiliați, formați sau integrați într-un stagiu de adaptare profesională. Din cauza unor decizii proaste ale Guvernului României, niciun ban european alocat pentru perioada de programare 2014 – 2020 nu a fost cheltuit până în acest moment pentru astfel de măsuri, deși Schema de Garanție a fost „lansată” public de mai multe ori. Considerăm, astfel, că se impune elaborarea Planului de Implementare a Garanției pentru Tineri 2016 – 2020 în parteneriat cu toți actorii interesați și implementarea măsurilor prin parteneriat public privat, instituțiile publice fiind, cel puțin până în acest moment, insuficient de capabile să implementeze toate măsurile de care răspund. Mai multe detalii despre Schema de Garanție pentru Tineri pot fi găsite în raportul de implementare lansat de Consiliul Tineretului din România în primăvară – Disponibil pe site-ul CTR

Modificarea Legii Tinerilor astfel încât să fie asigurată aplicarea acesteia
Legea Tinerilor cuprinde multe măsuri pozitive, precum obligația autorităților locale de a finanța activități pentru tineret, instituirea responsabilității statului de a asigura un sistem de consiliere în carieră și de a sprijini ocuparea tinerilor, sprijinirea de programe de construcție de locuințe sociale, asigurarea participării tinerilor și a structurilor neguvernamentale de/pentru tineret la deciziile care vizează sectorul de tineret, atât la nivel național cât și local. Cu toate acestea, majoritatea prevederilor nu sunt însoțite de standarde minimale de performanță și de sancțiuni aplicabile în situațiile de nepunere în practică a prevederilor legii. Astfel, deși sunt, teoretic, prevederi obligatorii, ele sunt practic aplicate doar atunci când autoritățile centrale și locale responsabile își doresc acest lucru. Din păcate, numărul celor ce pun în aplicare în mod corect prevederile legii este mult mai mic decât cel al celor ce nu o fac. Impactul acestor lacune legislative este descris de Centrul pentru Politici Educaționale, Consiliul Tineretului din România și Societatea Academică din România prin diagnoza făcută cu privire la gestionarea fondurilor destinate susținerii activităților de tineret la nivelul autorităților publice locale, diagnoză disponibilă la acest link – Disponibil pe site-ul CPEDU

Asigurarea unei administrări eficiente a patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist la nivel județean în folosul tinerilor și organizațiilor neguvernamentale de tineret
Patrimoniul fostei Uniuni a Tineretului Comunist la nivel județean a fost trecut în proprietatea fundațiilor județene pentru tineret, respectiv Fundației pentru Tineret a Municipiului București prin Decretul-Lege nr. 150/1990, completat ulterior prin Legea nr. 146/2002 și OUG nr. 166/2002. Din păcate, prevederile legislative nu au asigurat sustenabilitatea caselor și cluburilor tineretului aflate în patrimoniul fundațiilor județene pentru tineret și au condus la apariția, în unele județe, a unor probleme legate de buna administrare a acestuia, inclusiv prin apariția de litigii de natură fiscală care le-au îndepărtat de la scopul lor. Considerăm că este necesară adoptarea unui ansamblu de măsuri care să asigure o bună administrare a patrimoniului de către toate fundațiile județene pentru tineret, inclusiv măsuri legislative dublate de asigurarea bugetului necesar pentru acoperirea costurilor de administrare și plecând de la inițiativele deja existente în acest moment în Parlament. De asemenea, pentru județele în care nu există patrimoniu al fostei Uniuni a Tineretului Comunist la nivel județean, ar trebui creat cadrul normativ pentru înființarea de centre pentru tineret, finanțate din fonduri publice și co-gestionate de autorităţile publice şi de organizațiile de și pentru tineret.

Inițierea unui program de Capitală națională a tineretului prin intermediul căruia pe agenda publică se aduc în discuție probleme ale mediului de tineret provenite în special de la nivel local
Problematica de tineret nu este inclusă pe agenda publică a comunităților locale, în același timp focusul în ceea ce privește consultarea actorilor relevanți din sectorul de tineret este în București. Printr-un astfel de program se poate crea platforma necesară pentru un dialog structurat care pleacă de la nivelul comunităților locale până la nivelul aparatului central administrativ.

Facem apel la dumneavoastră, domnule Prim-ministru, să inițiați de urgență consultări cu societatea civilă, mediul de afaceri, partidele politice și experții specializați în problematica tineretului, precum și în alte domenii, pentru completarea, detalierea și operaționalizarea punctelor cuprinse în programul dumneavoastră de guvernare. Considerăm acest proces crucial pentru succesul guvernării dumneavoastră.

lege

Legea 350/2006 – Legea Tinerilor

Art. 1.
Prezenta lege reglementează cadrul juridic necesar asigurării de condiţii adecvate integrării socioprofesionale a tinerilor, conform necesităţilor şi aspiraţiilor acestora.

Art. 2.
(1) Statul asigură, cu respectarea principiului transparenţei, un regim special de protecţie şi de asistenţă tinerilor pentru realizarea drepturilor acestora.

(2) În sensul prezentei legi, termenul şi expresia de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) tineri – cetăţenii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani;
b) activitate de tineret – orice formă de acţiune organizată în scopul îmbunătăţirii condiţiilor necesare integrării socioprofesionale a tinerilor, conform necesităţilor şi aspiraţiilor acestora.

Art. 3.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, unităţile, instituţiile şi serviciile publice subordonate acestora au obligaţia să sprijine activitatea de tineret şi să asigure cadrul adecvat de desfăşurare a acesteia la nivel naţional şi local, în condiţiile legii.

Art. 4.
Politicile în domeniul tineretului au la bază următoarele principii generale: click aici pentru a accesa legea completă