office@ctr.ro

Ce efect va avea referendumul de duminică, dacă va fi validat?

În exercitarea prerogativelor proprii, Președintele României a decis să convoace un referendum în vederea exprimării voinței populare „cu privire la probleme de interes național”, conform art. 90 din Constituția României. Deși este vorba despre un referendum „consultativ”, este greșit să considerăm că nu produce consecințe rezultatul pozitiv al unui asemenea referendum, fiind în continuare o expresie a suveranității poporului. Astfel, art. 2 din Constituție ne spune că „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”

Spre deosebire de referendumul al cărui rezultat pozitiv are efecte obligatorii directe (referendumul de modificare a Constituției), referendumul „consultativ” (precum cel convocat de Președintele României) are efecte obligatorii indirecte. Cum? Fiind o expresie a suveranității populare în aceeași măsură precum voința Parlamentului, adoptarea de acte normative (de exemplu, legi și Ordonanțe de Urgență ale Guvernului) devine neconstituțională, dacă acestea contravin rezultatelor unui astfel de referendum validat. (Considerentele Deciziei CCR 682/2012)

În concret, în ipoteza în care referendumul este validat, va fi necesară o inițiativă de revizuire a Constituției pentru a extinde dreptul de a ataca la Curtea Constituțională Ordonanțele de Urgență ale Guvernului (și Parlamentul nu este obligat să ia măsuri în acest sens). În schimb, conform opiniei Curții Constituționale, o inițiativă de amnistie/grațiere care se încadrează în textul primei întrebări a referendumului, sau o Ordonanță de Urgență a Guvernului în domeniile prevăzute de a doua întrebare, ar trebui să fie considerate neconstituționale.

În momentul în care s-a adoptat Constituția, autorii ei au avut de ales între multiple variante existente în sistemele de drept din lume: de la lipsa existenței instituției referendumului până la posibilitatea de a adopta legi prin referendum (de notorietate fiind cazul Elveției) sau de a dizolva Parlamentul în ipoteza în care poporul, prin referendum, se află în poziție contrară Parlamentului cu privire la un subiect de importanță. În țara noastră s-a ales o variantă „de mijloc” cu privire la rolul și efectele referendumului, însă în niciun caz nu putem vorbi despre o lipsire de efecte.

 

„Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

Întrebarea se referă la diferite mecanisme de înlăturare a consecințelor unei condamnări. Astfel, amnistia înlătură răspunderea penală, adică se consideră că infractorul nu a săvârșit nicio infracțiune (rămân aplicabile, totuși, după amnistie măsurile de siguranță și răspunderea civilă). În schimb, grațierea înlătură sau comută pedeapsa într-una mai ușoară. Este vorba strict despre închisoare/amendă. Conform Constituției, amnistia sau grațierea colectivă se acordă de Parlament, în timp ce Președintele României poate grația individual. În momentul de față, orice infracțiune poate fi amnistiată sau grațiată.

Întrebarea vrea să afle dacă cetățenii doresc să limiteze dreptul Parlamentului/Președintelui României de a amnistia sau grația persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni de corupție. În sens juridic, însă, „infracțiuni de corupție” nu se referă la ce denumim noi în mod obișnuit „corupție”. Este vorba de luare/dare de mită, trafic/cumpărare de influență și infracțiuni din legea specială.

„Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

De fapt, în această exprimare avem două întrebări distincte:

  1. În momentul de față, „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată” și nu pot viza Constituția, „nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri in proprietate publică.”

Interzicerea adoptării de către Guvern în domeniul indicat de prima parte vizează adăugarea, în domeniul interzis reglementării prin OUG, a infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare. Astfel, orice modificare în acest domeniu s-ar putea face doar prin lege, ca act al Parlamentului și nu prin Ordonanță de Urgență a Guvernului.

  1. Actualmente, Ordonanțele de Urgență pot fi atacate de un număr de subiecți mai restrâns decât legile înainte de promulgare. Astfel, doar o instanță judecătorească/curte de arbitraj comercial, la cererea unei părți într-un litigiu și Avocatul Poporului pot ataca ordonanțele la Curtea Constituțională, prin mecanismul excepției de neconstituționalitate. Întrebarea vizează conferirea posibilității altor autorități de a contesta direct la CCR ordonanța pentru motive de neconstituționalitate. Pentru a fi aplicabil, acest aspect ce ar necesita revizuirea Constituției, care ar trebui supusă unui referendum separat. Totuși, în propunerile Parlamentului referitoare la revizuirea Constituției în privința autorităților care pot ataca direct la CCR o Ordonanță de Urgență, acesta va trebui să țină cont de rezultatele referendumului, dacă va fi validat.

Pentru a deveni obligatorii pentru Parlament și Guvern, ambele puncte din întrebarea doi ar necesita revizuirea Constituției, care ar trebui supusă unui referendum separat. Totuși, în Parlament va trebui să se țină cont în inițiativele proprii de revizuire a Constituției pe subiecte care au făcut obiectul unui referendum consultativ validat de rezultatele acestui referendum. Astfel, atunci când va propune modificarea Constituției în punctele vizate de aceste întrebări, Parlamentul va fi obligat să formuleze propuneri care sunt în acord cu rezultatul referendumului.

Deși întrebarea 2 nu va produce alte efecte juridice directe, în cazul în care referendumul este validat, acesta va transmite un semnal politic important referitor la voința cetățenilor pe subiectele abordate.

De câte voturi e nevoie ca referendumul să fie validat?

Pentru validarea referendumului, este nevoie de o prezență la vot de cel puțin 30%, respectiv ca numărul de voturi valabil exprimate (voturi „Da” și voturi „Nu”, fără a se lua în considerare voturile anulate) să fie de cel puțin 25% din numărul celor înscriși în listele electorale permanente. Mai exact, este nevoie de aproximativ 5,5 milioane de voturi și de 4,5 milioane de voturi valabil exprimate.

Închide