Category Archives: Politici internaționale de tineret

Ziua internationala a drepturilor omului si drepturile tinerilor in România

UPR Geneva

Ieri, 10 decembrie, s-au împlinit 69 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.

Consiliul Tineretului din România s-a pregătit pentru această zi prin realizarea primului raport alternativ cu privire la drepturile tinerilor în România. Raportul a fost depus împreună cu Forumul European al Tineretului în contextul celei de-a treia Evaluări Universale Periodice a respectării drepturilor omului în România. Aflați mai multe despre acest proces aici: http://bit.ly/2As1SN6

România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește realizările drepturilor omului de la ultima revizuire, în special în ceea ce privește includerea protecției drepturilor omului în documentele strategice. Cu toate acestea încă există provocări sistematice în ceea ce privește respectarea, protejarea și respectarea drepturilor fundamentale, în special pentru tineri.

Procentul tinerilor care trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială este de 48,5%, rata de părăsire timpurie a școlii este de 19,1% și 57 279 copiii se află în sistemul protecției de stat. Cu toate acestea numărul de petiții adresate insituției Avocatului Poporului la respectarea drepturilor tinerilor în 2016 a fost de 160 pentru drepturile copiilor și 67 pentru tineret și familii.
Eurostat arată că România are cea mai mare pondere a nașterilor primilor copii la adolescente în Uniunea Europeană, cu 15,6% din totalul nașterilor primilor copii. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2015 au fost 15.176 nașteri ale primilor copii la tinere cu vârsta sub 19 ani.

Tinerii înca au de suferit datorită lipsei de reglementare a stagiilor profesionale. Companiile și autoritățile publice care sunt dispuse să ofere stagii sunt forțate să recurgă la soluții juridice necorespunzătoare, cum ar fi contractele de voluntariat sau contractele de muncă pe durată determinată.

Astfel, Consiliul Tinerilor din România atrage atenția aspra dreptului tinerilor la salarii echitabile, accesul la educație pentru sănătatea sexuală și reproductivă și protecția drepturilor copiilor și tinerilor.

Principalele recomandări făcute de CTR sunt:

  • Crearea unui mediator independent și autonom pentru copii în cadrul instituției Avocatului Poporului existent, cu obiective și puteri clare de a proteja și monitoriza drepturile copiilor și drepturilor tinerilor.
  • Dezvoltarea unor mecanisme accesibile tinerilor pentru a raporta încălcărilor drepturilor copiilor și ale tinerilor.
  • Asigurarea unei finanțări stabile și continue pentru organizațiile non-profit care lucrează în domeniul protecției drepturile copiilor și ale tineretilor.
  • Introducerea educației pentru sănătatea sexuală și reproductivă în curriculum-ul de bază pentru învățământul secundar.
  • Crearea oportunităților de pomovare a sănătății sexuale și reproductive în cadrul instituțiilor educaționale formale pentru ONG-urile specializate.
  • Stabilirea cadru juridic care să prevadă stagii profesionale plătite și de calitate.
  • Interzicerea practicii stagiilor neremunerate.

Pentru mai multe informații, găsiți raportul alternativ cu privire la drepturile tinerilor pentru Evaluarea Universală Periodică a respectării drepturilor omului în România aici. http://ctr.ro/wp-content/uploads/2000/03/CTR_YFJ_UPR_SUBMISSION.pdf

Aflați mai multe despre protecția drepturilor tinerilor aici: http://www.youthforum.org/youth-rights-info-tool/youth-rights-at-eu-and-national-level/

Personă de contact: Patricia Couți, Vicepreședinte, patricia.couti (la adresa) ctr.ro

photo_1_esc_6

Consiliul UE aprobă abordarea generală cu privire la „Corpul european de solidaritate”

Astăzi, 20 noiembrie, Consiliul Uniunii Europene a aprobat poziția sa cu privire la o propunere a Comisiei Europene privind Corpul european de solidaritate (CES). Scopul propunerii este de a consolida coeziunea, solidaritatea și democrația în Europa, oferind tinerilor posibilitatea de a se angaja voluntar sau de a lucra în proiecte benefice din întreaga Europă.

Elementele principale ale textului convenit de Consiliu sunt:

  1. CES va fi deschis pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani din Uniunea Europeană din țări candidate și potențial candidate, țări AELS și SEE, Elveția și țări ale politicii europene de vecinătate.
  2. Va fi propusă o gamă largă de activități de solidaritate, inclusiv voluntariat, stagii, locuri de muncă și proiecte de solidaritate conduse de tineri.
  3. CES va oferi șansa de a sprijini entitățile publice și private care activează în consolidarea coeziunii, solidarității și democrației în Europa, de exemplu prin abordarea excluziunii sociale, a sărăciei, a sănătății sau a muncii privind primirea și integrarea refugiaților.
  4. CES se va baza pe bunele practici ale programelor existente, în special Serviciul European de Voluntariat. Bugetul global se va baza pe redistribuirea de la rubrica 1A, ceea ce înseamnă diferite programe existente.

Gasiți mai multe despre program aici: http://bit.ly/2zSij48.

Mai multe informații despre decizia Consiliului aici: http://bit.ly/2iyAxhj.

SYC photo

Întâlnirea de lucru a Consiliilor de Tineret din Sudul Europei, Timișoara, noiembrie 2017

În perioada 2-5 noiembrie, Consiliul Tineretului din România a găzduit pentru prima dată în România, întâlnirea de lucru a Consiliilor de Tineret din Sudul Europei.

Evenimentul a avut loc la Timișoara, oraș aflat în finala concursului pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2020 și a fost realizat în parteneriat cu organizația membră CTR – Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) și cu Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP). Reprezentanții a 12 țări din Europa – Portugalia, Spania, Italia, Belgia, Croația, Grecia, Slovenia, Macedonia, Serbia, Cipru, Malta și România s-au întâlnit pentru a consolida prioritățile comune la nivel european și pentru a iniția activități și proiecte în parteneriatului sudic.

Întâlnirea a culminat cu discuțiile legate de noua strategie de tineret și de viitorul dialogului structurat în anul 2019. Cristian Winzer, Secretarul de stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a prezentat rolul tinerilor în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europe. La întâlnire a participat și Cristian Babutau în calitate de reprezentant al Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) pentru a perspectiva instituțională cu privire la viitorul programului Erasmus+.

Principalele mesaje de la întâlnire legate de programele de tineret de la nivel european au fost următoarele:
– Programul Erasmus+ trebuie să rămână principala inițiativă emblematică a Uniunii Europene care sprijină mobilitatea tinerilor și a studenților pentru studii, formare și voluntariat într-o altă țară. În viitor programul trebuie să fie concentrat pe consolidarea educației și a voluntariatului, destinate să acopere învățarea în toate contextele –
formale, non-formale sau informale – și la toate nivelurile . De asemenea, reprezentanții beneficiarilor, inclusiv organizațiile de tineret, trebuie incluși în guvernarea programului. Erasmus+ trebuie să vizeze consolidarea sectorului de tineret în Europa prin oferirea unui sprijin structural organizațiilor de tineret.
– Întrucât programul „Corpul european de solidaritate” este inclus în Erasmus+, Comisia Europeană trebuie să se asigure că va crește finanțarea sectorul de tineret din cadrul programul Erasmus+;
– Este necesara abordarea cros-sectorială în domeniul tineretului, atât la nivel european, cât și la nivel național și local. Alături de Garanția pentru tineret și la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Pilonul European al Drepturilor Sociale reprezintă o inițiativă care poate să asigure tinerilor egalitatea de șanse și accesul la piața forței de muncă, condiții de muncă echitabile și protecția și incluziunea socială;
– Noua formă a dialogului structurat trebuie să încurajeze dezvoltarea sectorului de tineret la nivel local. Conectarea tinerilor cu autoritățile locale trebuie să devină un mecanism cu activitate constantă care să poată pune bazele unui proces de planificare strategică în domeniul tineretului la nivel local.
– Noua strategie europeană de tineret trebuie să reflecte nevoile reale ale tinerilor printr-o abordare cros sectorială,

YFJ Board 2016-2018

Reprezentanții tinerilor europeni, aleși la Varna

Consiliul Tineretului din România (CTR) a participata în perioada 16 – 20 Noiembrie printr-o delegație formată din președintele Mihai Dragoș și vicepreședinta Patricia Couți, la Varna, la Adunarea Generală a Forumului European al Tineretului (European Youth Forum – YFJ), structura de reprezentare a organizațiilor internaționale de tineret active în Europa și a consiliilor naționale ale tinerilor din 40 țări. Cu această ocazie s-au stabilit prioritățile tinerilor europeni în privința strategiei europene in domeniul tineretului și planul de acțiune pentru următorii doi ani. A fost ales, de asemenea, noul Birou de Conducere al organizației și noul președinte, spaniolul Luis Alvarado Martinez. Luis provine de la organizația AEGEE – Europe și a fost vicepreședinte YFJ în mandatul care s-a încheiat, fiind responsabil cu procesul de dialog structurat și realizarea standardelor de calitate a politicilor de tineret, fiind implicat activ în relația cu instituțiile europene cu privire la programul Erasmus+, Cadrul financiar multianual și campania „Invest in Youth”.

Forumul European al Tineretului este principalul partener neguvernamental pe probleme de tineret al Consiliului Europei și al instituțiilor Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene și este consultat în toate deciziile cu impact asupra tinerilor.

Despre prioritățile viitorului mandat, Luis Alvarado Martinez, Președinte-ales al Forumului European al Tineretului a declarat: ,,În următorii doi ani Forumul European al Tineretului va fi un actor central în conturarea unor procese cheie pentru tinerii europeni, cum ar fi noua strategie europeană din domeniul tineretului, revizuirea programului Erasmus+ și programul nou de finanțare a sectorului de tineret și totodată în pregătirea implicării tinerilor în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și în alegerile Europarlamentare din 2019. Așteptăm cu mare interes să lucrăm îndeaproape cu Guvernul Romaniei, prin intermediul membrului nostru –  Consiliul Tineretului din România, ca platformă legitimă a vocii tinerilor din tară, în toate procesele menționate și în special în implementarea în România a Concluziilor Consiliului Uniunii Europene cu privire la Dialogului Structurat.”

Din Biroul de Conducere al platformei europene mai fac parte în calitate de vicepreședinți Carina Autengruber și Dejan Bojanic, iar în calitate de membri Nafsika Vrettaki, Sebastiaan Rood, Tina Hocevar, Ville Majamaa, Zuzana Vaneckova, Andrea Casamenti, Kristen Aigro și Mari Stromsvag.

CTR - YFJ

Delegația CTR și președintele-ales al Forumului European al Tineretului

Conducerea aleasă va gestiona și pregătirile pentru acțiunile și prioritățile europene din perioada în care România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Pe acest subiect, Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România, a declarat: „Am avut primele discuții cu noua conducere a Forumului European al Tineretului și în vederea pregătirii Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene în 2019, pentru a ne asigura că activitățile care vizează sectorul de tineret și au o dimensiune europeană vor avea într-adevăr rezultate relevante pentru tineri. Urmează să continuăm discuțiile și cu Guvernul României și celelalte țări din trio pentru a ne asigura că tinerii vor conta într-adevăr în deciziile luate la nivel european.”

Patricia Couți, vicepreședintă a Consiliului Tineretului din România responsabilă de politicile internaționale, explică impactul deciziilor la care contribuie structura de reprezentare europeană asupra tinerilor: „Deciziile europene pot însemna fonduri pentru companii care angajează tineri sau pentru înființarea de afaceri de către tineri antreprenori, posibilitatea de a studia un semestru în altă țară din Uniunea Europeană sau din țări vecine, cursuri de formare și calificare pentru cei care nu au un loc de muncă, schimburi de experiență între tineri din diferite țări și multe alte oportunități. O mare parte din legislația națională este, la rândul ei, preluată din reglementări europene. Mulți iau de bune aceste oportunități, în realitate este o competiție imensă între diferiți actori pentru a atrage mai multe resurse în domeniile lor, iar Forumul European al Tineretului este actorul neguvernamental central atunci când vine vorba de convingerea actorilor europeni de importanța investiției în tineri.”